Cel mai iubit fiu al poporului, tovarășul Nicolae Ceaușescu a făcut mai multe vizite oficiale de lucru în Neamț, din 1965 și până în 1989. Prima dintre acestea, la care ne vom referi în cele ce urmează are legătură și cu zona Târgului Neamț, fiind prima efectuată de tovarăș în septembrie 1966. Au mai urmat și altele, în mai 1970, iunie 1973, iulie 1975, septembrie 1980, dar fără a mai trece și prin Târgu Neamț.
Pe 9 septembrie 1966, după o scurtă oprire la Piatra Neamț se îndreaptă spre Mănăstirea Neamț și Cetatea Neamț, fiind însoțit de Nicolae Tănase, prim-secretar al Comitetului raional P.C.R. Târgu- Neamţ, şi Ioan Huluţă, preşedintele sfatului popular raional. Conducătorii de partid şi de stat au poposit la Humuleşti, la „Casa părintească” a lui Ion Creangă. Humuleştenii au venit, cu mic cu mare, să-i primească, Ceaușescu și delegația fiind întâmpinați cu urarea „Bine aţi venit în casa strămoşului nostru Ion”, rostită de strănepoţii povestitorului, profesorul Anton Grigoriu, însoţit de rudele familiei coborîtoare din neamul lui Creangă. Din grădina cu nalbe, cu măghiran şi busuioc, un cor de humuleşteni intonează melodia „Pupăza din tei”. Oaspeţii sînt invitaţi să guste faguri de miere, rînduiţi în străchini şi să bea apă humuleşteană din căni de lut. Ei intră apoi în tinda casei de unde glasul lui Sadoveanu, imprimat pe bandă, reînvie clipa amintirilor, într-o lectură omagială. În încheierea vizitei, în cartea de onoare a casei memoriale, conducătorii de partid şi de stat au scris: „Am poposit cu adîncă emoţie la casa părintească a lui Ion Creangă, povestitor neîntrecut, artist remarcabil al cuvîntului, ieşit din rîndul celor mulţi, care a înzestrat literatura română cu pagini fundamentale, unice prin forţa lor clocotitoare de viaţă, prin optimismul lor înalt, prin seva folclorică. Numele lui Creangă, care a intrat în strălucirea artei universale, se va înscrie ca o expresie nemuritoare a însuşirilor de talent şi geniu ale poporului român, ridicate la deplina înflorire în anii epocii socialiste”.
De la casa lui Creangă, spre comuna Vînători. De la Branişte şi pînă la poalele Slătiorului, sute de tineri arcaşi călări, îmbrăcaţi în pitoreşti costume de epocă, îi salută pe oaspeţi cu cuşmele, conducându-i într-un impresionant alai până spre casa lui Mihail Sadoveanu. Oaspeţii poposesc în sălile Muzeului memorial, unde se află expuse numeroase manuscrise, fotografii şi obiecte ce amintesc de Mihail Sadoveanu. Emilia Croitoru, directoarea muzeului, evocă personalitatea marelui scriitor iar la plecare, oaspeții semnează în cartea de onoare: „Poposind la casa în care Mihail Sadoveanu a petrecut multe ceasuri de cugetare şi de creaţie, aducem un profund omagiu genialului scriitor, marelui patriot, luptător cu cuvîntul şi fapta pentru cauza celor mulţi, pentru pace între popoare, pentru biruinţa orînduirii socialiste pe pămîntul României. Numele lui Mihail Sadoveanu, minunat rapsod al eposului nostru naţional, artist de dimensiune universală, va străluci de-a pururi, alături de cel al ctitorilor literaturii noastre, dăinuind cît şi Ceahlăul pe care-l reprezintă în artă”.
Urmează Mănăstirea Neamțului, unde cele 16 clopote din străvechea turlă răsună în cinstea oaspeţilor. Sub arcul porţii, Ceaușescu este întâmpinat de arhimandritul Irineu Crăciunaş, vicar al Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, şi arhimandritul Nestor Vornicescu, stareţul Mînăstirii Neamţ, Mircea Neicov, director în Departamentul Cultelor. Sunt prezenţi locuitori din împrejurimi şi turişti. Oaspeţii au vizitat biserica și muzeul, iar în cartea de onoare a mînăstirii, au scris: „Vizitind Mînăstirea Neamţului, ctitoria marelui Ştefan Voievod, am admirat această minoră zidire, aleasă podoabă de artă, menită să înveşnicească virtuţile strămoşilor noştri şi gloria lor. Grija pentru întreţinerea şi ocrotirea acestui monument este o dovadă a preţuirii pe care statul nostru, societatea noastră socialist o acordă trecutului istoric al poporului român”.
Coloana de maşini străbate apoi din nou valea Ozanei, îndreptîndu-se spre coasta pe care se înalţă Cetatea Neamţului. Conducătorii de partid şi de stat se opresc la „porţile” cetăţii. Pe platoul de la intrare, peste 4.000 de locuitori din Ţibucani, Urecheni, Brusturi, Oglinzi şi din alte comune apropiate aclamă îndelung. Directorul Muzeului regional din Bacău, Iulian Antonescu, îi invită pe oaspeţi să viziteze vestigiile importantului monument istoric, și se interesează de mersul lucrărilor de restaurare ce se desfăşurau. La sfîrşitul vizitei, are loc un mare miting. Conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi de Toader Irimioaie, preşedintele cooperativei agricole de producţie Păstrăveni, şi de Nicolae Tănase, prim-secretar al Comitetului raional de partid Târgu- Neamț.
În cuvântarea sa, Ceaușescu a spus: Ne aflăm în Cetatea Neamțului, care, secole de-a rândul, a constituit un puternic punct de apărare împotriva acelora care au încercat să cotropească țara noastră, să împiedice poporul nostru să-și făurească o viață liberă și independentă…Istoria legendară a Cetății Neamțului…este o dovadă a forței și invincibilității poporului român. Mulți au încercat să cucerească aceste meleaguri frumoase și înfloritoare, dar așa cum scria Eminescu, «cum veniră se făcură toți o apă și-un pământ». Ei nu au putu îngenunchea poporul nostru și nimeni nu-l va putea îngenunchea niciodată. România se va înălța tot mai mândră sub soare! Moldovenii, muntenii, transilvănenii-românii au fost întotdeauna oameni pașnici, primitori, n-au râvnit niciodată la avutul altora, dar ei și-au apărat întotdeauna cu vitejie patria, glia strămoșească, și aceasta a făcut ca țara noastră să se înalțe continuu și să devină un stat puternic, înfloritor…De aceea, noi cinstim tradiţiile, tot ceea ce are bun, înaintat, în trecutul său poporul român. Referindu-se la faptul ca nu pot fi ignorate accese contrare intereselor poporului ale fostelor clase stăpînitoare, vorbitorul a spus: Noi știm însă să delimităm ceea ce a fost rău tocmai pentru a nu se mai repeta niciodată — asigurînd că poporul român, care a devenit stăpîn pe soarta sa, să fie veci de veci stăpînul României, să-şi construiască viaţa aşa cum o doreşte el. Arătînd în continuare că, în anii construcţiei socialiste, s-au obţinut rezultate importante în dezvoltarea industriei, agriculturii, ştiinţei, culturii regiunii şi raionului, care cunosc azi o viaţă înfloritoare, secretarul general al C.C. al P.C.R. a spus : Regiunea Bacău, odinioară una dintre regiunile cele mai înapoiate, se numără astăzi printre regiunile fruntaşe ale ţării în ce priveşte dezvoltarea industrială, nivelul de viaţă al oamenilor muncii, Iată rezultate ale politicii marxistleniniste a partidului nostru comunist, care îşi închină întreaga activitate intereselor poporului român ! La noi vin mulţi străini, ca turişti sau oaspeţi. Ei admiră cetăţile şi mînăstirile, casele şi locurile memoriale care vorbesc despre trecutul de luptă şi muncă al poporului — dar admiră şi noile cetăţi industriale, ştiinţifice, culturale, de învăţămînt, care sintetizează într-o formă superioară tot ceea ce are mai bun poporul român, talentul şi priceperea sa, hărnicia şi hotărîrea sa de a-şi construi o viaţă liberă şi independentă. Fără îndoială că aceste noi cetăţi vor păstra şi vor duce peste veacuri, pentru urmaşii urmaşilor noştri, vestea muncii, iscusinţei şi vredniciei constructorilor de astăzi ai socialismului, care, învingînd multe greutăţi, n-au precupeţit nimic pentru fericirea poporului, pentru ridicarea continuă a patriei socialiste pe culmile înalte ale civilizaţiei şi progresului. In continuare, vorbitorul, arătînd că este îndreptăţit ca oamenii muncii să se mîndrească atît pentru trecut cît şi pentru cele realizate în prezent, a spus . Mai avem însă multe de făcut, avem încă în faţa noastră un drum lung de muncă şi luptă pentru a desăvîrşi construcţia socialismului în România, pentru a crea bazele trecerii la construirea societăţii comuniste. Toate acestea cer eforturi, muncă încordată din partea tuturor.
Congresul al IX-lea al partidului ne-a trasat un minunat program de dezvoltare pentru anii următori. Am păşit la realizarea lui, iar rezultatele bune obţinute pînă acum oglindesc realismul prevederilor congresului, dovedesc că ele pot fi şi vor fi pe deplin înfăptuite, că în 1970 ţara noastră va fi mai bogată, mai puternică, mai înfloritoare, iar nivelul, de viaţă al poporului mai înalt. Pentru aceasta, pentru îndeplinirea în întregime a programului stabilit de congres, noi vom face totul, împreună cu întregul popor ! In continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescua spus : Avem perspectiva clară a viitorului minunat ce se deschide înaintea poporului nostru, conştiinţa faptului că naţiunea română, care se dezvoltă continuu, este chemată, alături de celelalte naţiuni socialiste, de popoarele întregii lumi, să-şi aducă contribuţia la înflorirea civilizaţiei umane, la progresul şi pacea omenirii. Intărindu-ne patria, obţinînd succese în construcţia economică, culturalăştiinţifică, aducem în acelaşi timp o contribuţie de preţ la întărirea forţelor socialismului şi la creşterea prestigiului şi autorităţii sale, la întărirea sistemului mondial socialist, la cauza păcii în întreaga lume. Cu cît mai puternică este fiecare ţară socialistă, cu cît sînt mai bune rezultatele ţării noastre şi ale celorlalte ţări socialiste în construcţia economică, cu atît mai mult influenţează aceste rezultate dezvoltarea celorlalte popoare, lupta lor pentru eliberare naţională şi socială. Doresc, în încheiere, să vă urez dv. urmaşii urmaşilor plăieşilor lui Ştefan cel Mare, mult succes în întreaga dv. activitate, pentru ca, alături de toţi oamenii muncii din patria noastră, să aduceţi o contribuţie tot mai importantă la înflorirea României socialiste !”. Discursul a fost întrerupt de mai multe ori cu puternice şi îndelungi aplauze și urale.
A urmat oprirea la Timișești, la Sfatul Popular, unde inginerul agronom Ion Cocîrţă a prezentat rezultatele cooperativei, crescute faţă de anii precedenţi. Pentru viitor, cooperativa îşi propune să extindă şi mai mult suprafeţele irigate, să dezvolte sectorul zootehnic şi producţia acestuia. La ieşirea din sediul sfatului popular, Nicolae Ceauşescua dresează numeroşilor locuitori prezenţi felicitări pentru frumoasele succese dobîndite, urându-le să obţină noi realizări în întărirea cooperativei, sporindu-şi astfel contribuţia la bunăstarea întregii populaţii.
În afară de aceste vizite oficiale, tovarășul efectua aproape în fiecare toamnă, în ultima decadă din septembrie, o vizită de vânătoare la cabana de la Nemțișor.
Prof. dr. Emanuel Bălan
Surse:
Marian Ștefan, Valeriu Buduru, Pe pământurile istoriei românești, „Magazin Istoricˮ, an XVII, nr. 1, 1983, pp. 34-35;
„Scînteia, an XXXV, nr. 7097, 10 septembrie 1966, p. 3;
http://fototeca.iiccr.ro/search.php

