duminică, mai 19
Motto: „Şi Moldova nasc oameni”, Miron Costin
Motto: „Şi Moldova nasc oameni”, Miron Costin

Una dintre puterile miraculoase ale literaturii este aceea că adună oameni și povești. De data aceasta poveștile s-au spus în satul Frumosu, din comuna Farcașa, pe 13.08.2023, la un eveniment dedicat lansării celei de-a doua ediții a romanului Blestemul podului, scris de Mădălina Tanasă. Absolventă a Facultății de Litere, din cadrul Universității ,,Alexandru Ioan Cuzaˮ, Iași, în 2005, autoarea se consideră fiică spirituală a locului, de care o leagă rădăcinile soțului său, aici găsind tihna și inspirația necesare scrierii celor peste 400 de pagini pe care romanul le conține.

Publicat în 2022, romanul Mădălinei Tanasă, Blestemul podului, ne propune o incursiune în preajma celui de-Al Doilea Război Mondial, într-un sat de pe malul Siretului, la vreo 8 km de Tecuci, punct strategic al luptelor în care românii sunt aliați, mai întâi cu germanii, apoi cu rușii. Viața aici se desfășoară în umbra războiului care nu demult a trecut, dar care a lăsat traume sufletești adânci și sub amenințarea celui care stă să înceapă. Cu un talent ieșit din comun al analizei și cu o răbdare – aproape țărănească a descrierii, autoarea recreează oameni și întâmplări, psihologii și evenimente care refac, așa cum unul dintre personaje are revelația, ca prin vis o față a războiului despre care nicio carte de istorie nu va pomeni vreodată.

Iubirea, ca prim fior și în contextul matrimoniatului, condiția, de cele mai multe ori tragică, a femeii, relațiile –mai ales tensionate, între generații, credințele, superstițiile, visele premonitorii, legătura sacră dintre individ și animalele din curte, pământul, mai apoi viața cumplită pe timp de război, frontul, lagărele de muncă, trenurile groazei, așteptarea, sunt teme și motive dintotdeauna ale literaturii, asociate unui spațiu pe care autoarea îl cunoaște bine, pentru că – ne dă impresia, l-a bătut la pas și i-a ascultat ofurile, iar acum, cu iubire și compasiune, îl redă lumii, din credința că poveștile pe care le ascunde sunt încă încărcate de semnificație.

Petru și Ana, Tudorița și Ghiță, Ștefana și Ion, Paraschiva, Ivan, învățătorul Radu și alții ca ei sunt toți eroi mai mult sau mai puțin cunoscuți ai războiului, oameni care își caută rostul, care își pun întrebări și-și urmează drumul, trăind o dublă existență – aceea de țărani obișnuiți din Lunca Siretului, dar și victime, fără intenție, a unui conflict care nu e al lor, pe care nu l-au stârnit, dar ale cărui consecințe le suportă și care le mutilează viețile. E greu de spus, în aceste circumstanțe, cine e inamicul – rușii, nemții sau propriile incertitudini și renunțări? Rezistă numai cei căliți, cei care – asemenea Anei, aleg să trăiască, puținii care înțeleg că viața e asemenea firului de ață și te duce unde vrea ea.

            Podul Mădălinei Tanasă e blestemat, pentru că îi pune pe oameni în miezul fierbinte al istoriei, dar are, simultan, forța de a-i trece pe țăranii din lunca Siretului pe malul nemuritor al ficțiunii, pentru că, așa cum vedem în roman, de capacitatea de a cunoaște povești, de a le istorisi și a ți le istorisi depinde supraviețuirea. Și ce poate fi, în asemenea contexte, mai prețios decât viața însăși?       Despre toate acestea și nu numai s-a vorbit astăzi, în prezența unui public numeros și emoționat, într-un dialog extrem de antrenant dintre autoare și bloggerul de carte, Emilia Chebac. S-a citit și s-a citat din roman, s-au elogiat deopotrivă autoarea și cartea, cititorii și-au exprimat încrederea că debutul Mădălinei Tanasă este unul promițător. Muzica bună (întreținută de talentații chitariști din comuna Farcașa, instruiți de dl. Marius Cătălin Popovici) și cuvintele frumoase au făcut ca duminica aceasta să fie pentru cei prezenți una memorabilă!

            Prof. Ecaterina Carază

Share.

Leave A Reply