În februarie 2024 publicam în revista noastră un articol despre un tânăr din Grinţieş plecat în lume. Să o cucerească. Cu toate cele mai înalte piscuri ale ei. Care a urcat pe Aconcagua. Anul trecut m-a sunat pentru un eventual sprijin pentru copiii de la Grinţieş. Şi am început cu echipamente (33 la număr) pentru fotbal (sau alte sporturi): tricouri, şorturi, jambiere şi apărători. Şi a avut mână bună: băieţii au ajuns pe locul II la handbal pe judeţ. La 10 secunde de o participare naţională. În acest echipament vor concura şi la „Prietenii pompierii” şi „Cu viaţa mea apăr…
Autor: Ecoul Muntilor
La tulgheşeni, ca şi la oricare român sunt sacre, după Dumnezeu, cele trei: graiul, straiul şi plaiul cu toate simbolurile şi comorile ce se ascund în acestea! Toate ale tulgheşanului, ca ale oricărui român de la munte din această parte de lume, sunt întrepătrunse între ele, viaţa socială şi anul agricol, fiind direct legate de calendarul creştin. Astfel că anul agricol, începe la 23 aprilie, de Sf.Gheorghe, cel care descuie pământul şi se încheie la Sf. Dumitru, cel care încuie pământul, pe 26 Octombrie. Legat de aceste date calendaristice, la Tulgheş, avem dintotdeauna târguri anuale: la Sf.Gheorghe târgul de primăvară…
Slujba Prohodului este una dintre cele mai alese creații liturgice ale Ortodoxiei. Ea reprezintă o armonioasă împletire între reflecția teologică și expresia poetică, între cântare și trăirea duhovnicească a tainei răstignirii și îngropării lui Iisus Hristos, însoțită de așteptarea plină de nădejde a Învierii Sale. Această slujbă cuprinde o bogăție impresionantă de sensuri teologice, reușind să exprime, în cuvinte simple și totodată pline de frumusețe poetică, profunzimile tainei smereniei divine, manifestate prin jertfa și coborârea în mormânt a Mântuitorului. De aceea Prohodul Domnului reprezintă una dintre cele mai profunde și iubite cântări ale cultului ortodox, fiind intonată în cadrul Utreniei…
Primăvara Spiritului la Bicaz Într-o zi binecuvântată de sărbătoare, pe 5 aprilie, chiar în Duminica Floriilor, Hanul cu Povești din orașul Bicaz a devenit gazda primitoare a membrilor Cenaclului „Ecoul Munților”, într-o reuniune ce a împletit armonios poezia, tradiția și cântecul. Deschiderea evenimentului a fost marcată de prezența celor doi fondatori ai cenaclului: Mihai Coșerariu și Daniel Dieaconu. Cei doi au adresat calde cuvinte de bun venit întregii asistențe, subliniind importanța continuității actului cultural în acest spațiu montan. Un gând de aleasă prețuire a fost îndreptat către gazdele evenimentului, familia Anca și Cristi Luca, a căror ospitalitate și…
Profesorul universitar doctor Dan Dumitriu s-a născut la Borca. Realizările profesionale au determinat includerea sa în capitolul ”Oameni de seamă ai comunității ” din cadrul monografiei comunei. După terminarea Facultății de Geografie și Geologie a Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași a fost angajat la prestigioasa Stațiune de Cercetări ”Stejarul” din Piatra Neamț, la propunerea celebrului geomorfolog, Ioniță Ichim. Stațiunea a fost înființată de către Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași în 1956, pentru a studia impactul asupra mediului a viitorului lac de acumulare Bicaz. La 24 ianuarie 2003 și-a susținut public, la Institutul de Geografie al Academiei Române, teza…
La numărul 41, „Ecoul Munţilor” se prezintă cu un conţinut divers şi interesant, un caleidoscop incitant, 35 de articole şi 18 autori. În prim plan, doamna Iolanda Lupescu, care a intervievat (o discuţie deosebită cu universitarul Dan Dumitriu), a cercetat, a recenzat. Nu lipseşte preotul Gheorghiţă Anisiea, istorie şi cuvânt duhovnicesc, domnul Ilie Alexandru, ce ne apare precum vinul, cu cât se învecheşte cu atât este mai bun. Fireşte, Maya Bicăjanu ce a scris şi desenat şi, la fel, un debut, Roxana Moldovanu, clasa a VIII-a, sau Teodora Ungureanu, tot clasa a VIII-a. Revin doamnele profesoare Gabriela Vanda Cortez şi…
Centrul de Documentare și Informare al Liceului ”Mihail Sadoveanu” Borca a fost gazda unui eveniment pe cât de instructiv, pe atât de emoționant. Pe lângă reprezentanții catedrei de limba franceză, am avut ca invitat de onoare pe doamna profesor pensionar Maria Afloarei, la o amplă dezbatere despre Ziua Francofoniei. Distinsa doamnă profesor a ales la repartiția de la terminarea Facultății de Filologie-Franceză din Iași ,o zonă de munte. A plecat din Iași, orașul natal, pe un drum neasfaltat și plin de hâroape, spre consternarea părintelui său, care nu pricepea de ce fata lui a vrut să ajungă la ”capătul lumii”.…
Administrația Parcului Natural Vânători Neamț și Asociația Mioritics au iniţiat un concurs pentru profesori și elevi, școli și licee de explorare și învățare prin experiență, Este parte a proiectului „ȚINUTUL ZIMBRULUI: CONSERVARE, EDUCAȚIE ȘI TURISM ÎN PARCUL NATURAL VÂNĂTORI NEAMȚ” Elevii vor fi implicaţi în „realizarea şi documentarea de către fiecare echipă a unui proiect bazat pe cel puțin o lecţie de explorare și descoperire a valorilor naturale și culturale ale zonei, desfăşurat în afara clasei (în pădure, în parc, pe câmp, în lunca râului, în sat, în comunitate). Însoțiți de profesorul coordonator, elevii vor cerceta si vor învăța despre legătura dintre viața și tradițiile comunității lor și păstrarea bogăției naturale a zonei”.…
Profesorul Călin Covrig este un apropiat al munţilor Neamţului, fiind căsătorit cu o munteancă de pe Grinţieşu-Mare şi a fost dintodeauna intersat de istoria şi tradiţiile acestor locuri. De altfel este absolvent de universitate moldoveană: Facultatea de Istorie – Geografie a Universității din Suceava, cursurile urmate fiind concretizate prin licență, cu lucrarea „Mișcări sociale și politice în Județul Mureș, în contextul Revoluției de la 1848 în Transilvania”. Munca de cercetare științifică a fost urmată de o aprofundare prin gradul didactic I intitulată: „Aspecte ale luptei românilor mureșeni, premergătoare Unirii Transilvaniei cu România”. S-a concentrat spre studiul mișcărilor sociale și naționale…
Domnul Ghiţă Dandu este un rapsod în toată puterea cuvântului. Căci este un asiduu culegător de folclor, străbătând de ani de zile satele văii Bistriţei pentru cântece, urături, oraţii de nuntă, doine, balade sau cântece de petrecere. Şi, foarte important, le-a strâns în două cărţi, oferind iubitorului de folclor şi textul literar şi cel muzical. Dar Ghiţă Dandu este şi creator de folclor, de cântece, de poezii populare, publicate în volum sau oferite unor reviste. Revista „Ecoul Munţilor” a fost una dintre beneficiarele darurilor folclorice ale domniei sale şi, de la apariţia seriei noi a revistei, Ghiţă Dandu a contribuit…