Dl. Virgil Cojocaru este bibliotecar metodist la Biblioteca Județeană ,,G. T. Kirileanu” din Piatra Neamț. Chiar dacă este absolvent al Colegiului Național ,,Petru Rareș” din Piatra Neamț și a urmat mai apoi Facultatea de Tehnologia Construcțiilor de Mașini, la Universitatea Tehnică „Gheorge Asachi“ din județul Iaşi, a ajuns să lucreze la Bibilioteca judeţeană din Piatra Neamţ. „Era o tradiţie atunci ca absolvenţii Liceului «Petru Rareş» să meargă la Politehnică.”, îşi aminteşte pietreanul, iar până să ajungă metodist la Bibilioteca „G. T. Kirileanu“, a parcurs toate etapele activităţii într-o bibliotecă. Deşi a absolvit o facultate cu profil tehnic, cu un profil bazat pe tehnologie, a descoperit mai apoi o pasiune mai inedită, biblioteca; și cu toate că a anticipat o carieră temporară în domeniul bibliotecii, nu s-a așteptat ca aceasta să devină una de lungă durată.
Mă numesc Sebastian, am 14 ani și sunt elev la Școala Gimnazială ,,Constantin Panțiru” din comuna Grințieș. Particip la Proiectul „Catharsis – tabăra de jurnalism”, finanţat de Consiliul Judeţean Neamţ, implementat de Asociaţia Pro Grinţieş și organizată de domnul profesor Daniel Dieaconu, cu scopul de a ajuta copiii să-și îmbunătățească abilitățile de jurnalism, … iar eu mă numesc Andrei, am 14 ani și sunt elev la Școala Gimnazială ,,Iulia Hălăucescu”, din comuna Tarcău. Particip la Proiectul „Catharsis – tabăra de jurnalism”, finanţat de Consiliul Judeţean Neamţ, implementat de Asociaţia Pro Grinţieş și organizată de domnul profesor Daniel Dieaconu, cu scopul de a îmi îmbunătăți aptitudinile de a scrie articole de presă, și totodată, de a cunoaște persoane de la care pot învăța în acest domeniu.
Interviu cu domnul Virgil Cojocaru, bibliotecar metodist la Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamț: „Bibliotecile sunt laboratoare ale viitorului”.
Reporter: Domnule Cojocaru, aveți un parcurs profesional interesant, trecând de la un profil tehnic la o carieră în domeniul bibliotecilor. Cum ați descoperit această pasiune pentru bibliotecă și ce v-a determinat să rămâneți în acest domeniu?
Răspuns: Din întâmplare… am văzut într-un ziar local un anunț de concurs la bibliotecă, imediat după absolvirea facultății, și mi-am zis să încerc. Ulterior… am crezut că o să fie o chestie temporară, dar cum majoritatea întreprinderilor mecanice s-au cam desființat, am rămas în acest domeniu. Inițial, am fost atras de tehnologie, datorită studiilor mele la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, însă lucrând la Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” am descoperit frumusețea de a conecta oamenii cu informația și cultura. Ce m-a determinat să rămân a fost impactul pe care bibliotecile publice îl au în comunități – mai ales în zonele rurale, unde accesul la resurse este limitat. Am realizat că pot combina tehnologia cu misiunea bibliotecii pentru a face o diferență reală, iar asta m-a motivat să transform această activitate într-o carieră de lungă durată.
Răspuns: Drumul meu a fost influențat de mai multe persoane și experiențe. În primul rând, profesorii de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” m-au învățat rigoarea și gândirea analitică, care mi-au fost de mare ajutor. Apoi, colegii de la Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” mi-au arătat ce înseamnă să fii pasionat de munca ta și să crezi în misiunea bibliotecii. Un vector important a fost atmosfera de colaborare din cadrul programului Biblionet, desfășurat în perioada 2009 – 2014, unde am întâlnit bibliotecari din toată țara și din străinătate, cei care m-au inspirat să gândesc în afara tiparelor și să văd biblioteca ca pe un spațiu al inovației.
Reporter: Ce v-a făcut să părăsiți meseria de inginer?
Răspuns: Acum cred că a fost mai mult decât…. o întâmplare, dar nu aș spune că am părăsit complet ingineria, ci mai degrabă că am găsit o modalitate de a o integra într-un domeniu care m-a atras mai mult. Cred că ingineria e foarte compatibilă cu meseria de bibliotecar, toate principiile din bibliotecă, regăsindu-se în așezarea cărților și volumelor într-o anumită ordine logică. Acest fapt face, teoretic și practic, diferența dintre o bibliotecă și un depozit de carte. Când am început să lucrez la bibliotecă, am descoperit o satisfacție pe care nu o găsisem în activitatea pur tehnică. Biblioteca mi-a oferit șansa de a interacționa cu oamenii, de a contribui la educație și cultură, chiar de a forma caractere, ceea ce mi s-a părut mai împlinitor. În plus, am realizat că pot folosi cunoștințele mele tehnice pentru a moderniza bibliotecile, ceea ce a făcut tranziția firească.
Reporter: Cum considerați că tehnologia modernă poate să atragă mai mulți cititori către bibliotecă?
Răspuns: Tehnologia este cheia pentru a face bibliotecile atractive, mai ales pentru tineri. Platformele digitale, cum ar fi bibliotecile online sau aplicațiile care permit accesul la e-book-uri, pot aduce colecțiile mai aproape de utilizatori. De asemenea, organizarea de ateliere de coding, cursuri de utilizare a software-urilor sau sesiuni de realitate virtuală și AI în bibliotecă pot atrage un public nou. În zona rurală, de exemplu, oferirea accesului gratuit la internet și calculatoare prin biblioteci poate fi un magnet pentru comunitate. Important este să combinăm tehnologia cu evenimente culturale care să creeze o experiență memorabilă.
Reporter: Domnule Cojocaru, ați fost, cu ceva timp în urmă, implicat în două proiecte internaționale de anvergură: INELI-Balkans și Cultural Management Academy. Să începem cu INELI-Balkans. Ce reprezintă acest proiect?
Reporter: Ce ați învățat din această experiență?
Virgil Cojocaru: Am învățat să gândesc biblioteca ca un spațiu de co-creație și incluziune. Am participat la sesiuni de design de servicii, licitații de idei, și am explorat modele de biblioteci care oferă servicii pentru agricultori, educație financiară, imprimare 3D pentru tineri sau sprijin în caz de dezastre. A fost o experiență care mi-a schimbat complet perspectiva asupra rolului bibliotecii în comunitate.
Reporter: Să trecem la Cultural Management Academy. Ce v-a atras la acest program? Ce teme s-au discutat în cadrul academiei?
Virgil Cojocaru: CMA a fost organizat de Goethe-Institut în parteneriat cu rețeaua EUNIC și diverse instituții culturale europene. Este un program de formare postuniversitară pentru manageri culturali, axat pe sustenabilitate, colaborare transnațională și inovație. Am participat la workshopuri în București, Salonic și la conferința internațională de la Sofia, unde am lucrat cu profesioniști din România, Bulgaria și Grecia. Am abordat subiecte precum continuitatea practicilor culturale, dezvoltarea publicului, accesibilitatea artei, drepturile de autor și utilizarea platformelor digitale. A fost o reflecție profundă asupra modului în care cultura poate fi sustenabilă și relevantă în contextul actual.
Reporter: Cum influențează aceste proiecte activitatea dumneavoastră la Biblioteca „G.T. Kirileanu”?
Virgil Cojocaru: Mă inspiră alături de colegi, să transformăm biblioteca într-un spațiu viu, conectat la nevoile comunității, de dezvoltare a unor servicii care să sprijine educația, incluziunea digitală și dialogul intercultural. De asemenea, îmi propun să implic mai ales adulții în proiecte creative și să construiesc parteneriate regionale și internaționale durabile. Să fim curajoși și deschiși la colaborare, să avem în vedere biblioteca nu ca pe un depozit de cărți, ci ca pe un laborator de idei. Viitorul aparține celor care îndrăznesc să inoveze și să creeze punți între oameni și cunoaștere.
Reporter: La nivel local ați fost managerul proiectului „Biblioteca Văii Muntelui” în 2017. Ne puteți povesti cum a luat naștere acest proiect și care au fost principalele sale obiective?
Răspuns: Proiectul „Biblioteca Văii Muntelui” a prins contur în 2017, cu sprijinul Consiliului Județean Neamț și al Bibliotecii Județene „G. T. Kirileanu”. Ideea a pornit din dorința de a revitaliza bibliotecile publice din zona rurală și montană a Văii Muntelui, care include comune și orașul Bicaz. Obiectivele principale au fost implicarea activă a bibliotecarilor în viața comunității și valorificarea patrimoniului cultural local – de la monumente ecleziastice la tradiții și legende. Ne-am propus să transformăm bibliotecile în centre dinamice, care să atragă nu doar elevi și profesori, ci și turiști, prin promovarea bogăției culturale a zonei. Proiectul a avut un succes real, reușind să pună în lumină potențialul turistic și cultural al regiunii.
Reporter: Un alt proiect important este „Biblioteci nemțene – memorie și cultură”. Ce rol joacă acest proiect în conservarea și promovarea patrimoniului cultural al județului Neamț?
Răspuns: „Biblioteci nemțene – memorie și cultură” este un proiect drag mie, inițiat tot cu sprijinul Consiliului Județean și al bibliotecii noastre. Scopul său este să aducă în prim-plan memoria culturală a județului Neamț, prin colaborarea cu bibliotecile publice și comunitățile locale. Ne-am concentrat pe digitizarea și promovarea resurselor culturale, dar și pe organizarea de activități care să implice activ comunitatea. Acest proiect nu doar conservă patrimoniul, ci îl face accesibil generațiilor noi, folosind mijloace moderne, cum ar fi platformele digitale. Este o punte între trecut și prezent, care ajută la păstrarea identității culturale nemțene.
Reporter: Ați participat la conferințe internaționale și vizite de studiu, în afara celor din cadrul programului Biblionet sau proiectele balcanice. Cum v-au influențat aceste experiențe activitatea de bibliotecar?
Răspuns: Participarea la programele de formare și vizitele de studiu din cadrul programului Biblionet, în perioada 2009 – 2014 și anume : Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Polonia mi-au deschis noi perspective, iar ulterior conferințele finale ale proiectelor balcanice, cum ar fi cea de la Atena m-au introdus în anumite comunități ale specialiștilor în domeniu, sau ale unor domenii conexe. Un exemplu ar fi Europeana Network Association (ENA) ce reprezintă o o comunitate puternică și democratică de experți, care lucrează în domeniul patrimoniului cultural digital. Astfel am avut ocazia să văd cum funcționează biblioteci din alte țări : Franța, Olanda, Austria, cum se integrează tehnologia în sfera patrimoniului cultural și cum se adaptează nevoilor comunităților. Din aceste experiențe am învățat cât de important este schimbul de bune practici între bibliotecari din diferite regiuni ce m-au inspirat în activitatea mea de îndrumare și coordonare metodologică la Neamț, fie că vorbim despre formarea profesională a bibliotecarilor, educația permanentă, mai ales a adulților, digitalizare sau despre organizarea de ateliere interactive folosind platforme on line și social – media.
Reporter: Cum vedeți viitorul bibliotecilor publice în era digitală, mai ales în contextul rural din județul Neamț?
Răspuns: Bibliotecile publice, în special cele din zonele rurale, trebuie să devină hub-uri de informare și educație, adaptate la era digitală. În județul Neamț, unde accesul la tehnologie poate fi limitat, bibliotecile pot juca un rol crucial în reducerea decalajului digital. Proiecte locale precum „Biblioteca Văii Muntelui” sau „Biblioteci nemțene” arată că bibliotecile pot fi mai mult decât spații pentru cărți – ele pot găzdui ateliere, expoziții sau evenimente culturale, integrând tehnologia pentru a atrage tinerii. Viitorul înseamnă colaborare între biblioteci, autorități și comunități, pentru a transforma aceste instituții în centre vii, relevante pentru secolul 21.
Reporter: Ce mesaj ați transmite colegilor bibliotecari ai bibliotecilor publice din județul Neamț ?
Răspuns: Să fie deschiși, creativi și să nu subestimeze impactul pe care îl pot avea în comunitate. Biblioteca nu este doar un loc unde se păstrează cărți, ci un spațiu unde se construiesc conexiuni, se promovează educația și se păstrează memoria culturală. Să folosească tehnologia, să se implice în proiecte și să asculte nevoile comunității – asta ii va face să descopere satisfacția profundă a acestei meserii.
Reporter: Există în prezent și/sau viitorul apropiat, astfel de proiecte ca cele de mai sus?
Reporter: Cum reacționează colegii sau utilizatorii când află că ați jucat fotbal la nivel profesionist?
Răspuns: :)) De obicei, sunt surprinși și curioși! Mulți colegi și utilizatori ai bibliotecii nu se așteaptă ca un bibliotecar să aibă un trecut de fotbalist la acest nivel. Când se uită la mine și văd cum arăt acum, cu foarte multe kilograme în plus, prima impresie e aceea că nu mă cred. După ce le povestesc și le arăt câteva articole din presa vremii, se amuză. Încerc să folosesc această experiență pentru a-i inspira, povestindu-le cum sportul m-a învățat să lucrez în echipă și să fiu perseverent, calități utile și în bibliotecă.
Reporter : Cum vedeți… vă imaginați Biblioteca „G. T. Kirileanu” peste 20 ani?
Răspuns: Sincer… nu știu. A apărut o nouă provocare… inteligența artificială (AI). Dar… mi-aș dori ca peste 20 de ani să-mi imaginez Biblioteca „G. T. Kirileanu” ca pe un centru cultural și tehnologic de referință în regiune. Îmi imaginez un spațiu hibrid, unde rafturile cu cărți fizice coexistă cu o bibliotecă digitală avansată, accesibilă de oriunde. Cred că vom avea săli interactive, unde utilizatorii vor putea explora arhive digitale sau participa la evenimente virtuale cu autori din întreaga lume. Biblioteca va fi un loc unde comunitatea se întâlnește nu doar pentru a citi, ci și pentru a învăța, a crea și a colabora, indiferent de vârstă sau background.
Răspuns: Aș compara cititul cu un meci de fotbal: fiecare carte este ca o partidă, plină de emoții, strategii și momente neașteptate. Când citești, ești ca un jucător pe teren – explorezi, iei decizii, înveți să anticipezi și să (te) adaptezi. La fel cum în fotbal trebuie să te antrenezi pentru a deveni mai bun, cititul îți antrenează mintea și imaginația. Fiecare carte e o nouă competiție – intră pe teren și descoperă ce reușite poți marca cu ideile tale!
Reporter : Dacă ați putea aduce în bibliotecă orice autor/scriitor din istorie pentru o discuție, pe cine ați alege?
Răspuns: Aș alege să-l aduc pe Mihai Eminescu, cel ce a fost și bibliotecar o vreme. Poeziile și proza lui au o profunzime care reflectă sufletul românesc, iar articolele sale jurnalistice arată o minte analitică, preocupată de societate. Mi-ar plăcea să discut cu el despre cum vedea el rolul culturii în unirea unei comunități și cum ar percepe bibliotecile moderne, cu tot amalgamul lor de tehnologie și tradiție. Ar fi o conversație fascinantă!
Au consemnat: Sebastian Curcă și Andrei Cojocariu
