Coordonator al Ansamblului Artistic de Amatori „Plaiuri Tulgheşene” (peste 250 copii instruiţi în cei 16 ani), custode al Muzeului Sătesc, dirijor, interpret vocal şi instrumentist (dobă cu strune), restaurator de straie vechi naţionale, autoare de studii etnografice – doamna Lăcrămioara Pop a primit în anul 2021 titlul de „Tezaur uman viu” din partea Ministerului Culturii pentru meritul promovării tradițiilor ancestrale din zona Tulgheșului. Este aleasa noastră ca „Personalitate a lunii!”
S-a născut la 23 aprilie 1960 la Topliţa, judeţul Harghita, cu numele de fată Antal, fiica lui Antal Traian şi Antal Cornelia. De mică a deprins cântatul şi doinitul de la mama, tata şi bunica şi pe la 5-6 ani învăţase să dea la vătale, căci mereu ţesea mama ei. Profund implicată în toată perioada şcolii (ciclul primar, gimnazial, liceal) ca solist vocal, ca membră în coruri, grupuri vocale, brigăzi artistice, a participat la toate fazele festivalului „Cântarea României” şi a obţinut locuri fruntaşe. A continuat activitatea artistică (1979-1983) la Curtea de Argeş în cadrul ansamblului întreprinderii ARPO (Intreprinderea de Porţelan), unde s-a angajat în luna octombrie, 1979. A activat în ansamblul Întreprinderii de sticlă şi porţelan Stipo Dorohoi. La Dorohoi, în luna august 1987, însărcinată în luna a opta, câştiga faza judeţeană de doine, din juriu făcând parte marii oameni de cultură Suliţeanu Gizela şi Ludovic Paceag. În următoarea zi s-a prezentat la Botoşani, la concursul de romanţe, unde a luat „Premiu I” şi invitaţia să se prezinte la preselecţia Festivalului „Crizantema de Aur” de la Târgovişte. Dar a devenit mamă între timp. În anul 1991 a devenit mamă pentru a patra oară, cu gemeni!
A venit la Tulgheş, în comuna soţului, şi a început o activitate laborioasă, cu rezultate remarcabile: „Cărticica Muzeului”, publicată în cadrul Festivalului Naţional Folcloric de dans, „Roata Stelelor”, Tulgheş, 2013; „Tulgheş. Din tezaurul Etnografic românesc”, apărută la Editura Eurocarpatica în anul 2018; „Tulgheş. Mărturii ale statorniciei româneşti”, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2023.
A fost coautoare la lucrările: „Antologia Premiilor Eminescu Teiul de Aur şi Teiul de Argint”, 2017-2021, Editura GEEA, Botoşani; „Poftiţi la masa strămoşilor noştri – Bucate româneşti şi poveşti despre români”, apărută la Editura Pim, în cadrul festivalului Naţional „Regina Sânzienelor”, 2023; „Instrumente muzicale tradiţionale, importanţa lor în folclorul românesc muzical şi coregrafic”, editura Eurocarpatica, 2021; „Ctitori de Neam – Dascăli de ieri şi de azi”, volumul 4, împreună cu Asociaţia Învăţătorilor Harghiteni, Editura Eurocarpatica 2022; „Omul şi alte leacuri – Vindecări ce au schimbat destine şi vieţi” 2024, Editura Pim, în cadrul celei de-a X-a ediţii a Festivalului Naţional „Regina Sânzienelor”.
Colaborează la publicaţiile „Informaţia Harghitei”, „Mesagerul de Neamţ”, „Mesagerul de Covasna”, „Glasul Văilor”, „Condeiul Ardelean” „Ecoul Munţilor” (este unul dintre redactorii revistei noastre).
Este colecţionar de poze vechi, acte vechi, carte veche, numismatică, vederi, izvoade de cusături şi ţesături, diapozitive etc. (toate regăsindu-se în „Colecţia Sătească” Tulgheş. Este coordonatorul atelierul de îndemânări practice tradiţionale (ţesut, cusut, împletit, croşetat etc.). Ţine ore deschise de istorie locală împreună cu elevii de gimnaziu sau primar în incinta muzeului, la solicitarea dascălilor.
Ne-a spus că deschide „pentru vizitatori, în mod gratuit, Colecţia Sătească oricând este nevoie, în timpul programului Şcoala altfel, dar nu numai, sau pe timpul taberelor şcolare de vară, care au început să se desfăşoare la Tulgheş începând din anul 2023, iar vizitarea punctului nostru muzeal nu lipseşte din programul lor de activităţi. Anul trecut am avut în vizită 120 de copii din judeţul Bacău. Iată cum dăm o mână de ajutor turismului cultural loca!” Premiile şi distincţiile sunt numeroase şi enumerarea lor depăşeşte spaţiul rubricii noastre. A participat la numeroase proiecte culturale şi are planuri mari pentru viitor. Interpretarea artistică de la manifestarea „Părinte drag Iustin”, 10 februarie 2024, Farcaşa, a fost remarcabilă, ridicând sala în picioare! A fost mereu alături de noi şi de cei care i-au cerut ajutorul, căci crede vorbele moştenite de la bunica ei:
„Dar din dar se face Raiul!
Pune miere când vezi baiul’!
Mângâie-l pe întristat,
Miliueşte-l pe sărac,
Roagă-te pentru ,posac’.
Stânga să nu-ţi ştie dreapta,
De vrei să domoleşti cearta.”
Sănătate multă vă dorim şi cât mai multe proiecte cu izbândă!
