Opiniile asupra activităților detectoriștilor sunt diverse, uneori controversate și chiar polemice. Pe Valea Muntelui arheologii au săpat în primii ani ai comunismului, iar acum se mai fac săpături la Bistricioara, mai multe niveluri paleolitice. Munții de pe vechea frontieră de război nu-i atrag pe arheologi, ci pe detectorişti, care pot afla mărturii ale celor două războaie mondiale. Şi în afara unor astfel de descoperiri se pot afla şi alte artefacte. Astfel, la Primăria Grinţieş, un detectorist, P.C., a adus un vârf de săgeată care l-a nedumerit profund. Părerile specialiştilor au fost că e un artefact din secolele XIII-XIV şi ne-au îndrituit să opinăm că este un vârf de săgeată tătar, din timpul marii treceri spre Ungaria. De ce nu, poate Cadan, după cucerirea cetăţuii de la Bâtca Doamnei a trimis un corp expediţionar şi pe valea Bistricioarei, prin Pasul Tulgheş, să ajungă din sud spre Rodna şi Bistriţa.
Un alt detectorist, Liviu Ceapă, îndrăgostit de istorie de mic, dar neputând valorifica această dragoste, a găsit în această îndeletnicire modul de a învăţa istorie pe viu. Şi, în limitele legale, Muzeul de Istorie şi Etnografie din Grinţieş beneficiază de rodul pasiunii lui. Crucea monument închinat eroilor morţi pe valea Bistricioarei ridicată pe Culmea Grasului a fost împodobită la baza ei cu o cruce simbolică formată din şase obuze de la 1916. (Daniel DIEACONU)