În primii ani de la apariția automobilelor, nu era elaborat nici un regulament care să dirijeze circulația. În 1904, apare prima ordonanță care reglementează circulația vehiculelor cu motor, impune obligația obținerii carnetelor de conducere, limitarea vitezei (nu mai mare de 15 km/oră, egală cu trapul cailor) și încetinirea ei la intersecții. În 1903, posesorii de automobile, inițiază înființarea unui club, care să se ocupe, mai cu seamă, de caracterul sportiv al acestei activități, ceea ce sugera deja ideea de întrecere. Astfel, în 1904, un comitet format din Mihai Șuțu președinte, George Valentin Bibescu și G. Assan vicepreședinți, Al. Darvari casier și secretar, înființează Automobil-Clubul Român (ACR).
Adunarea generală a ACR autorizează înființarea cluburilor regionale, primul apărând în 8 septembrie 1921. După modelul acestuia, vor apărea mai multe cluburi regionale printre care și cel de la Iași.După 1919 au fost organizate numeroase întreceri automobilistice, unele dintre acestea având traseu și prin județele de atunci, Neamț și Roman.
Marele Premiu a fost adjudecat de către Nicu Butculescu la volanul unui Hupmobile, urmat de George Ghica peo mașină Buick și Alexandru Racovitză la volanul unui Alfa Romeo. La cursă s-a aliniat și o concurentă, Irina Vulturescu pe un Styer. Presa scria că traseul prin Neamț a „fost favorizată de un timp frumos, fără ploaie. Drumurile sunt admirabile şi organizarea mulţumitoare, graţie autorităţilor locale, cari au luat toate măsurile. La Piatra, s’a făcut un popas de o oră. Prinţul Niculae a fost în „Fiat”-ul 513!.
Tot în 1926 a avut loc și Concursul de regularitate Iași-Piatra Neamț, desfășurat la 6 septembrie. Inițiat de către frații Constantin și Alexandru Zarifopol, pe traseul Iași-Târgu Neamț-Piatra Neamț-Bacău-Roman-Iași, a adunat la start 15 concurenți, primele trei locuri fiind ocupate de către George Banu pe un „Chrysler”, Radu Pella la volanul unui „Fiat” și Mihau Gaby pe un „Buick”. La start a fost și Elena Brătianu. La Tîrgu-Neamț concurenții s-au oprit pentru viză, urmând o nouă oprire la Piatra Neamț „de o oră în care timp concurenţii au luat masa şi s-au aprovizionat cu benzină”. Au urmat opriri la Bacău și Roman. Cursă nu a fost lipsită de incidente, „în urma accidentului suferit de maşina d-nei Elena Brătianu trei maşini s-au retras de la concurs trebuind să dea ajutoare răniţilor”. Plecați în cursă la ora șapte dimineața din fața Palatului de Justiție din Iași, primul concurrent, George Banu a ajuns la ora 14.00, în fața cofetăriei „Tufli” din Iași. Seara toti participanții au participat o cine festivă, ocazie cu care a fost înființat Automobil Clubul Regal din Iași.
Un an mai târziu pe 23 octombrie, ACR Moldova a organizat cursa de regularitate a clubului regional Moldova pe un traseu de 604 km de la Iași-Botoșani-Dorohoi-Cernăuți-Siret-Suceava-Târgu-Neamț-Piatra-Neamț-Bacău-Roman-Iași, au concurat 9 sportivi, la final podiumul a fost ocupat de Hnery Manu (Buick) la egalitate cu Radu Dobrescu (Hupmobile), urmat de Constantin Zarifopo (Buick) și domnișoara Maria Miclescu (Chrysler). Primul concurent a plecat la ora două noaptea din Iași. Nici această cursă nu a fost fără incidente, aproape de Piatra-Neamț, mașina lui Gh. Malian, un Studebaker, a dat peste o vacă, răsturnându-se, „de sub maşină au fost scoşi d-nii Gh. Malian, directorul Băncii Naţionale din Iaşi, tânărul Malian şi şoferul. Tânărul este puţin rănit la faţă, iar directorul Băncii Naţionale era sufocat. Şoferul scăpase”.
Următoarea cursă care a cuprins în traseul său și Neamțul a fost Concursul de regulatitate al ACRg Moldovenesc din 6 septembrie 1928, o cursă de regularitate pe un traseu care a însumat 780 de km de la Iași-Roman-Bacău-Cășugăra-Onești-Târgu Ocna-Ghimeș-Gheorgheni-Tulgheș-Piatra Neamț-Roman-Fălticeni-Suceava-Botoșani-Hârlău-Iași. Primul concurrent, Linutza Zarifopol cu un Nash a luat startul la ora 1.03 minute de la Iași. La start s-au aliniat șapte concurenși, doar 5 au ajuns la start, ceilalți doi s-au retras din cause tehnice. Primul concurrent care a ajuns la finishul din fata Jockey Club a fost Marin Butculescu la volanul unui Buick, distanța fiind parcursă de acesta „cu o viteza orară de 60 km, ceea ce, dacă ţinem cont de starea drumurilor, constitue o performanţă demnă de reţiinut”. Pe următoarele două locuri s-au clasat Constantin Zarifopol și Alexandru Zarifopol (pe mașina Nash, proprietar Linuța Zarifopol).
În 1929, Concursul de consumație al ACRg Moldovenesc din 16 iunie 1929, a fost organizat pe traseul Iași-Târgu-Frumos-Roman, aliniind la start 13 concurenți. Podiumul a fost ocupat de Scarlat Sc. Rosetti la volanul unui Oldsmobile, urmat de firma Delco din Roman pe un Whippet și de Demostene Botez pe o Lancia. Regula acestei curse prevedea ca „rezervoriile de benzină vor f plumbuite şi la fiecare maşină se va afla câte un comisar, însărcinat a veghea ca regulamentele concursului să fie strict aplicate. Clasificarea se va face pe bază de cea mai mare distanţă parcursă cu benzina alocată. Întâiul în clasificaţi fiind acela care a parcurs distanţa cea mai mare”. După terminarea concursului, toţi concurenţii precum şi numeroşi automobilişti şi invitaţi s-au întrunit în frumoasa localitate Strunga unde au luat o masă comună în restaurantul băilor.
Peste un an, la 29 iunie 1930, a avut loc un nou concurs de consumație organizat tot de către ACRg Moldovenesc, concurs ce a cuprins două probe automobiliste, o cursă de consumație pe traseul Iași-Roman-Bacău-Iași și o cursă de viteză în coastă pe Dealul Mărului pe o distanță de 2,55 km. La start s-au aliniat 13 concurenți, startul fiind dat la ora 9 dimineața. Cursa de consumație a fost câștigată de către Demostene Botez (Lancia), urmat de către Gheorghe Șalu (Whippet) și Gheorghe Nadu (Chrysler). Proba de coastă a fost adjudecată de către Gheorghe Nadu în 2 minute și 16 secunde, urmat la 20 de secunde de către Gheorghe Polizu Micşuneşti (Auburn) și Radu Dobrescu (Hopmobile), la 23 de secunde de primul loc. După probe, participanții dar și alți invitați au participat la un banchet la Strunga, unde eroi au fost Gheorghe Nadu și inginerul Jean Caloianu, autorul moral al victoriei lui Nadu în cursa de coastă. Ultimul concurs interbelic desfășurat și pe teritoriul Neamțului a fost Concursul de regulatitate al ACRg Moldovenesc din 7 septembrie 1930. Cursa a aliniat la start șase concurenșți care au parcurs 567 km pe traseul: Iași-Dolhasca-Liteniu, Botoșani-Cernăuți-Dubăuți-Storojineț-Solca-Păltinoasa-Roman-Târgu Frumos-Iași. Primele trei locuri au fost ocupate de către Mihai Mătăsaru (Talbot), Mihail Gazi (Nash) și Kapitanopol (Fiat).
BUTCULESCU, MARIN (1906-1995), n. la București. Absolvent în 1923 al Liceului Francez din capitală și în 1925 al cursurilor Ecole Centrale din Paris. Ani de zile a fost reprezentantul general al firmei BMW pentru România. Polisportiv de performanță, campion național și balcanic de tir (locul I în 1934), campion de înot, fiind printre primii scufundători din România, vânător sportiv și excepțional automobilist. A învățat să conducă automobilul la 14 ani, în competiții participând șase ani mai târziu, când a obținut permisul de conducere. În 1927, începe să concureze în circuite de regularitate, de viteză și mai ales în cursele de coastă, obținând locul I în Marele Premiu al ACRR (1926), Turul României (1927), Marele Premiu al Moldovei 780 km, din care 375 km în pantă (1928), Cursa de la Avala în Iugoslavia, unde este felicitat de regele A. Karagheorghevici, soțul principesei Mărioara de România (1929), cursa de la Monte Carlo „Mont des Mules” (1930), concursul de viteză București-Belgrad (1930) și cursa în care a obținut recordul de viteză încă actual Paris-București. în 39h45’, pe o mașină marca Crysler Imperial. Mai câștigă în 1931 Raliul San Remo (trofeul se află la Muzeul Sporturilor din București), cursele internaționale de coastă de pe Feleac și Sinaia (1934-1935), Turul României (1935) și Raliul Bucureștiului (1935). Nu a avut nici un accident în cei 1.500.000 km parcurși. Din anul 1949 până la sfârșitul vieții, nu a mai condus, neacordându-i-se aprobarea pentru obținerea unui nou permis de conducere! M.B., mecanic ingenios, a inventat între anii 1930-1935 roțile duble la spate, pentru competiții, farurile ți suspensiile telereglabile, încălzirea cu aer cald în interiorul caroseriei.
