Data de 9 martie are pentru poporul român o dublă semnificație spirituală și istorică. În această zi, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, iar statul român marchează oficial Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944–1989, instituită prin Legea nr. 247/2011, adoptată de Parlamentul României și publicată în Monitorul Oficial la 8 decembrie 2011.
Așezarea celor două comemorări în aceeași zi nu este întâmplătoare, ci exprimă o legătură profundă între mucenicia din primele veacuri creștine și mărturisirea credinței în vremurile recente ale prigoanei comuniste.
Cei 40 de Mucenici din Sevastia au ales să rămână statornici în credința lor în Hristos, primind moarte martirică în locul lepădării. Exemplul lor a devenit, peste veacuri, o icoană a curajului și a fidelității față de Dumnezeu. În mod asemănător, în perioada regimului totalitar comunist, mii de români au fost arestați, anchetați, condamnați sau deportați pentru convingerile lor politice, pentru apartenența religioasă ori pentru simpla opoziție față de ideologia ateistă impusă de stat.
Potrivit profesorului universitar Gheorghe Boldur-Lățescu, calitatea de deținut politic nu trebuie atribuită doar celor condamnați prin articole explicite din Codul Penal, ci și celor închiși fără proces, celor deportați în zone speciale din țară sau în fosta URSS, precum și militarilor și civililor români ridicați de trupele sovietice după august 1944. Valorificând cu prudență datele disponibile, acesta estima numărul deținuților politici din perioada 1944–1989 la aproximativ 1.131.000 de persoane.
La rândul său, istoricul Romulus Rusan sublinia dificultatea stabilirii unei cifre exacte, arătând că numeroase familii nu își regăsesc rudele în evidențele existente, ceea ce indică faptul că statisticile cunoscute sunt, cel mai probabil, inferioare realității. În spatele acestor cifre se află însă destine frânte, ani de suferință și vieți marcate de experiența detenției.
În închisori precum Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Închisoarea Aiud sau Închisoarea Pitești, deținuții politici au îndurat frigul, foamea, izolarea și umilința. Pentru mulți dintre ei, credința a devenit sprijin și putere. Rugăciunea rostită în șoaptă, psalmii învățați pe de rost și solidaritatea dintre camarazi au transformat celula într-un spațiu al rezistenței morale și spirituale.
În semn de recunoștință și prețuire, în fiecare an, la 9 martie, sunt săvârșite slujbe de pomenire pentru cei care s-au jertfit pentru apărarea credinței și a demnității poporului român. Biserica îi pomenește la Sfânta Liturghie alături de eroii din toate timpurile și din toate locurile, ca pe unii care s-au sacrificat pentru libertate, unitate și adevăr. Amintim că anul trecut, dedicat Centenarului Patriarhiei Române, a fost și momentul istoric al canonizării celor 16 preoți și mărturisitori ortodocși români din secolul al XX-lea – exemple de jertfelnicie și misiune creștină desfășurată în perioada dificilă a regimului totalitar comunist.
Comemorarea acestei zile nu este doar un act de rememorare istorică, ci și un îndemn la responsabilitate. Libertatea de care ne bucurăm astăzi a fost câștigată cu prețul suferinței celor de ieri. Așa cum mucenicii din Sevastia au rămas statornici în fața morții, tot astfel deținuții politici anticomuniști au rămas statornici în fața presiunii de a-și trăda credința și valorile. Memoria lor rămâne o candelă aprinsă în conștiința națională și o chemare la demnitate, credință și adevăr.
Preot Anisiea Gheorghiță
