Dintru început, de când au fost create, soarele şi luna au mers într-un tainic tandem pe cerul pământului nostru, perpetuu dans, pe care până la urmă oamenii l-au desluşit. Fenomene de aceeaşi natură nu sunt numai în macrocosmos, ci şi în microcosmos, în atomi, în ADN, în sinus şi în cosinus. Dar şi în istorie.
Din secolul IV, de la primul sinod ecumenic, au coborât până la noi cei 318 Părinţi, printre care şi Marcus, mitropolitul Tomisului, reprezentantul românilor la Niceea. Prin canoane, sfinţii au coborât în lumea noastră şi hotărârile lor le ţinem cu dragoste şi cu stricteţe până azi. Sfinţii de astăzi fac drumul invers, în ei a înviat Hristos, astfel că împreună ei se suie în calendar lângă cei vechi. Noi aşteptăm învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie, ei deja au înviat şi aşteaptă învierea noastră. Pe vechi sau pe nou, noii sfinţi se suie pentru noi, în calendar. Pentru noi, calendarul nu este dogmă, dar este plin de sfinţi, vechi sau noi. Atunci Constantin cel Mare i-a adunat pe cei ce aveau pe trupurile lor rănile din prigoana primelor secole şi i-a coborât din munţi şi din peşteri în Sinod, iar acum poporul român ieşit din prigoana comunistă a urcat spre chiliile şi spre idealul celor ce aveau încă pe picioare urmele lanţurilor din Aiud.
Sub oblăduirea primului Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325 nu vom fi neapărat doar în anul 2025, la celebrarea a 1700 de ani, ci suntem de pe acum sub oblăduirea acestor sfinţi din calendar, mai vechi sau mai noi.
După cum ştim, cei 318 Părinţi de la Sinodul I sunt pomeniţi într-o duminică importantă de pe parcursul anului liturgic şi anume în Duminica a VII-a după Paşti. În octava de după Înviere, urmează duminicile lui Toma, Mironosiţelor, slăbănogului, Samarinencii, orbului, urmează săptămâna cu Înălţarea Domnului şi apoi a VII-a duminică a Sf. Părinţi de la Sinodul I Ecumenic şi în final Duminica a VIII-a a Pogorârii Duhului Sfânt.
Avem astăzi doi mari duhovnici ai Neamului Românesc cu o legătură inclusiv calendaristică cu Sinodul I de la Niceea. Am determinat pe mâna Sfântului Ioan Damaschin datele importante ale naşterii pe pământ şi naşterii în cer pentru ei, Părintele Justin Pârvu (10.02.1919-16.06.2013) şi Părintele Petroniu Tănase (23.05.1914-22.02.2011). Ei s-au născut la începutul secolului XX în judeţul Neamţ; la 5 ani diferenţă în timp şi la 10 km diferenţă în spaţiu. Iosif Pîrvu în Petru Vodă şi Petru Tănase în Fărcaşa, două comune despărţite de Vârful Baicu din Munţii Stânişoarei.
Anul naşterii Părintelui Justin Pârvu este 1919, la 70 de zile de la Unirea cea Mare de la 1 Decembrie 1918, după sfârşitul primului război mondial. În 1919, Paştele a picat pe 7 aprilie pe stilul vechi, slova P(=17), luna plină pascală a fost pe 1 aprilie. Calendarul civil avea să se schimbe tot în acel an chiar la 1 aprilie, dar calendarul bisericesc a rămas la fel până la 1 octombrie 1924. Dacă Învierea a fost pe 7 aprilie în 1919, postul mare începea luni, pe 18 februarie, deci Părintele Justin s-a născut în ziua de 10 februarie, când în calendar era Sfântul Haralambie, dar şi Duminica Înficoşătoarei Judecăţi. În acea duminică este şi lăsatul sec de carne, lucru prevestitor pentru părintele, care avea să se dovedească mare postitor, în rânduiala monahilor şi să nu consume carne.
Anul naşterii Părintelui Petroniu Tănase este 1914, când Paştele a picat pe 6 aprilie (slova O=16, luna plină pascală pe 28 martie), iar după cincizeci de zile a fost duminica Rusaliilor, pe 25 mai. Data naşterii Părintelui a fost 23 mai, adică cu două zile înainte de Cincizecime şi cu 70 de zile înainte de începutul primului război mondial.
Dacă la naştere, Părintele Justin s-a născut la începutul postului mare şi Părintele Petroniu aproape de Rusalii, avem aici un tandem calendaristic, deoarece la moartea lor a fost invers, Părintele Justin a murit înainte de Rusalii, iar Părintele Petroniu la începutul postului mare. Părintele Justin a trăit 94 de ani, iar Părintele Petroniu a trăit 97 de ani.
Părintele Petroniu a murit în 22 februarie 2011, când Paştele a fost pe 24 aprilie, slova U(=21), luna plină pascală pe 7 aprilie. Data de 22 februarie a fost marţi, după duminica lăsatului sec de carne, adică la fel ca la naşterea Părintelui Justin.
Părintele Justin a murit în 16 iunie 2013, când Paştele a fost pe 5 mai, slova Ia(=32), luna plină pascală pe 26 aprilie. Data de 16 iunie a fost tot duminică, ca şi data naşterii sale, iar aceea era Duminica dinaintea Rusaliilor, adică la fel ca la naşterea Părintelui Petroniu. 16 iunie 2013 a fost Duminica Sinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic, am văzut că este a şaptea duminică după Înviere şi ultima înainte de Rusalii.
La iniţiativa Sfântului Sinod, în anul 2025 vor fi canonizaţi preoți și monahi persecutați sau martirizați de regimul comunist. Credem că nu întâmplător, până în 2025, când ne vom bucura de noile canonizări, vom avea anul 2024, când la 11 ani de la adormirea Părintelui Justin calendarul pascal va fi aidoma, adică Paştele va pica tot pe 5 mai , Rusaliile tot pe 23 iunie şi Duminica Sinodului I ecumenic tot pe 16 iunie, ca şi în 2013.
Părintele Petroniu a luat parte la mişcarea Rugului Aprins de la Mănăstirea Antim şi a suferit consecinţele din partea conducerii comuniste, şi-a încheiat viaţa ca stareţ al Schitului Prodromu, cea mai importantă mănăstire română din muntele Athos, unde a revigorat viaţa monastică. La rândul lui, Părintele Justin a fost un continuator al mişcării isihaste paisiene de la Mănăstirea Durău şi a avut contact şi cu mişcarea isihastă pornită de la Aiud în temniţele comuniste; şi-a încheiat viaţa ca stareţ al Mănăstirii Petru Vodă, una dintre cele mai importante mănăstiri din ţară, unde a reaşezat tradiţia şi rânduiala autentică monahală după căderea comunismului.
Slavă lui Dumnezeu pentru aceşti doi părinţi români contemporani şi rugători pentru noi şi mai ales pentru că începând de anul acesta ne vom putea închina la moaştele Părintelui Petroniu Tănase. Cu binecuvântarea Părintelui Patriarh Daniel, osemintele sale au fost dezgropate în data de 27 aprilie. Văzând acest tandem jertfelnic al crucii purtate de cei doi fraţi spre înviere, înţelegem că ei vor face tot împreună următorul pas, deci nu va dura mult timp şi ne vom putea închina şi la moaştele Părintelui Justin Pîrvu (N.A. – am alăturat articolului două desene grafice realizate de Aida Șușter-Boțan).
Florin POPESCU
