La începutul lunii decembrie a anului 1958, Casa Culturii din Târgu Neamț găzduia un festival raional al formațiunilor artistice de tineret.
Din numeroasele formații și programe artistice, reporterul ziarului „Steagul Roşu” a remarcat doar câteva, evident cele care corespundeau prin prestația și programul lor directivelor de partid. De la Timișești, Brigada artistică de agitație „alcătuită din tineri săteni şi învăţători (în care intră însuşi preşedintele sfatului popular, tovarăşul Vasile Iftime), a prezentat prin programul său aspecte din munca de agitaţie locală în problema transformării socialiste a agriculturii, felul cum au muncit unii agitatori, ce greutăţi au întimpinat, cum au combătut uneltirile chiaburilor etc. De sus, de la înălţimea scenei, artiştii amatori au răspândit încă o dată vestea cooperativizării complete a comunei lor.ˮ
Un program asemănător, mobilizator și pro colectivizare au prezentat și brigăzile artistice de la Țibucani și Ghindăoani. „Vorbind de viaţa lui Constantin A. Rusu, a lui Gh. Gherasim şi a altor colectivişti, artiştii au îndemnat pe toţi ceilalţi ţărani cu gospodărie individuală să le urmeze drumul.
Brigada artistică de agitaţie din Ghindăoani s-a preocupat de „Ce e nou şi ce e vechi în Ghindăoani” cu un program viu antrenant şi plăcut în care au alternat versurile şi melodiile. Brigada a smuls spectatorilor furtunoase aplauze.ˮ Totuși nu au lipsit dansurile populare aduse pe scenă de formațiile căminelor culturale de Răucești, Drăgănești și Bălțătești care au arătat că sunt „bine bine pregătite. Stăpânind mişcările şi aducând pe scenă specificul jocului naţional din această parte a raionului, echipele de dansatori s-au bucurat de un deosebit succes. Solistul dansator Dumitru Florea din Oglinzi care în acelaşi timp cânta la vioară şi dansa o bătută a fost răsplătit cu vii aplauze. ˮNu au lipsit nici tinerii din Drăgănești care s-au prezentat cu o formație corală, apreciată de publicul care „a umplut până la refuz sala Ion Creangă de dimineață și până seara târziu”. Și din zona Pipirigului au venit la festival „vreo 40 de corişti şi două echipe de dansuri.ˮ Dar ceea ce a stârnit entuziasmul publicului a fost „echipa de dansuri formată numai din bătrâni. Pe moşu Ion Cordoneanu cu mustaţa şi părul sur, pe moşu Alexandru Stănică i-am mai văzut pe scenă, dar acum la frumoasa sărbătoare a tineretului parcă strigau şi jucau mai cu foc ca oricând.ˮ
Nu puteau lipsi piesele de teatru dintr-un asemenea festival, colectivele de la Păstraveni şi Răuceştii de Jos au prezentat piesa „Bărbatul fără opinci” de M. Leonard. „Piesa a fost interpretată bine, natural, având majoritatea personajelor bine alese. Dintre „actori” remarcăm pe Găină Ioan – în rolul lui Gheorghe, Maria Vasiliu – în rolul babei Dochia (de la Păstrăveni), pe Dumitru Stan, Constantin Mihalcea şi Elena Ioniţă (de la Răuceşti).ˮ Și cei de la Ghindăoani au prezentat piesa „Cum semeni aşa culegiˮ.
Festivalul nu ar fi fost complet dacă pe scena sa nu ar fi evoluat și numeroși soliști vocali și instrumentiști fiind remarcați Simion Ungureanu din satul Oglinzi, Vasile Măriuca din Răuceştii de Sus, Neculai Teodorescu din Pipirig şi alţii care „au completat în mod cât se poate de plăcut programul festivalului raional al tineretului din Tg. Neamţ.ˮ
Emanuel BĂLAN
Sursa: „Steagul Roșuˮ, nr. 1823, 4 decembrie 1958, p. 2.
