Aşa cum rezultă din documentele de arhivă Compania de jandarmi Neamţ era compusă în mai 1928, din 9 secţii şi 56 posturi după numărul comunelor rurale ale acestui judeţ, afară de cele 4 comune nou înfiinţate prin reforma administrativă (din anul 1925) şi anume: Ceahlău, Ioan Brăteanu (Hlăpeşti, azi com. Dragomireşti), Negreşti (azi com. Dobreni). Slobobozia (azi com. Roz-nov), unde nu avem posturi, din cauză că nu sunt prevăzute în buget, cu toate că localităţile pun la dispoziţie localuri, menţio-nându-se şi faptul că cele trei posturi speciale: Graşi, Stânişoara şi Durău au fost desfiinţate. Dar iată care era efectivul de jandarmi, în urmă cu 75 de ani: 9 plutonieri majori şefi de secţie si un plutonier major, secre-tarul companie, 42 plutonieri şefi de posturi, 15 sergenţi instructori şefi de posturi, 6 sergenţi, 12 caporali şi 52 soldaţi. La acestea se adaugă efectivul de la reşedinţa din Piatra Neamţ, format din un plutonier, un sergent instructor şi 14 jandarmi în teren.
Care era activitatea jandarmeriei în comunele rurale? Documentele de arhivă consemnează printre altele, supravegherea ordinei şi siguranţei publice a statului, paza de zi şi de noapte, urmărirea şi prinderea făcătorilor de rele, executarea legilor, controlul străinilor şi a stabilimentelor publice, controlul elemen-telor armatei aflate la vatră, controlul celorlalte autorităţi admi-nistrative, lucrări de rechiziţie etc.
Şi iată făcătorii de rele, depistaţi, prinşi şi daţi pe mâna justiţiei din perioada în discuţie: Dumitru Simion Agafiţei, Gheorghe Vasile Balan, prinderea şi exterminarea bandei Niculiţă; a criminalului Rău Ioan, prinderea bandei Luloş Tirente, în plus alţi indivizi autori ai diferitelor infracţiuni, cum şi acei urmăriţi de instanţele civile şi militare. Printr-o muncă asiduă s-au luat măsuri pentru urmărirea şi prinderea unui număr de 16 indivizi particulari, evadaţi din arestul din Piatra Neamţ. Ca tacâmul să fie complet, în aceeaşi perioadă, îşi face apariţia, în zona Târgu-Neamţ, banda Hăbuc (cam multe bande în această zonă a ţării), formată din trei tâlhari care terorizează populaţia.
Se cerea, în finalul documentarului deţinut în arhivele create în cel de-al nouălea an al deceniului al treilea al veacului XX, pentru o mai bună desfăşurare a activităţii acestei instituţii să fie luate măsuri pentru dotarea cu mobilierul necesar pentru fiecare post de jandarmi şi, în cele 4 comune noi înfiinţate cu scaune, mese, dulapuri pentru arhivă etc. Aşadar se cerea grijă pentru organele care asigurau ordinea şi liniştea publică locală.
Gheorghe Radu