Istoria sportului dovedește evoluția pe care a suferit-o această activitate, care a trecut de la a fi ceva utilitar fizic pentru supraviețuirea umană la o disciplină guvernată și controlată de diferite organizații, cum ar fi echipele și asociațiile sportive naționale și mondiale.
Sportul este conceput ca un set de activități fizice care, pe lângă îmbunătățirea sănătății și a calității vieții, ne ajută să rămânem în condiții mentale și fizice mai bune. Pe lângă promovarea dezvoltării progresive a forței musculare, vitezei, agilității, concentrării și competitivității, sportul a fost considerat și ca o formă de expresie culturală care este cufundată în evoluția istoriei societăților umane.
Diferiți autori au conceput sportul în diferite moduri interesante de abordare. Ulrich Popplow a descris exercițiul fizic ca pe o activitate cu un sens spiritual larg, care a legat omul de natură și de zeii ei. La rândul său, Eppensteiner a propus două concepții despre sport. Primul a caracterizat-o ca o activitate naturală pentru dezvoltarea umană, care urmărește cultivarea corpului ca o necesitate biologică din punct de vedere ludic prin competiție. A doua concepție este culturală, definind sportul de efectul de consolidare și coeziune socială pe care îl generează, fenomen care a fost denumit ulterior „cultură sportivă”.
În prezent, milioane de oameni practică o gamă variată de sporturi, fie profesional, pentru a-și menține sănătatea sau pur și simplu pentru hobby sau fanatism față de o anumită disciplină sau echipă.
Istoria sportului: de la cele mai vechi timpuri la cele contemporane
Cunoașterea originii sportului ne permite să înțelegem cum au început aceste prime practici în relațiile sociale și apariția ulterioară a civilizațiilor.
În paleoliticul mediu, cu aproximativ 33.000 de ani înainte de Hristos, au fost organizate vânătoare în diferite colonii și grupuri sociale. Dansurile erau cunoscute și sub numele de ritualuri, a căror activitate fizică avea o expresie pur spirituală și o recunoaștere socială.
În culturi precum Maya și Persa, practicile sportive erau legate de zei și abilitățile participanților. De exemplu, așa-numita bilă Maya a fost unul dintre primele sporturi. A constat în lovirea unei mingi cu talia și încercarea de a o introduce în înălțime de câțiva metri într-un fel de inel metalic.
Au apărut, de asemenea, concursuri de lupte, haltere, înot, alergare, sărituri în lungime și înălțime, alpinism și aruncări cu javelină.
Ca fapt curios, se poate observa că în acele jocuri la care au participat mai multe echipe, căpitanul sau conducătorul echipei câștigătoare a trebuit să-și dea viața pentru a fi ridicat la zei.
Diferite culturi și civilizații din întreaga lume au creat și dezvoltat diferitele forme de activitate fizică care sunt în prezent cunoscute sub numele de sport.
China
Se spune că practicile de gimnastică existau în China antică și erau o activitate foarte populară. În cadrul monumentelor și inscripțiilor găsite, au fost găsite și instrumente cu caracteristici de utilizare sportivă, a căror origine datează de mai bine de o mie de ani înainte de Hristos.
Fotbalul cunoscut astăzi are și un trecut în China. Cu mai mult de 2300 de ani în urmă, se practica într-un spațiu similar cu un teren și consta în trecerea mingii de la o persoană la alta fără ca aceasta să atingă pământul. Scopul era să-l introducă într-o gaură.
Egipt
În Egiptul antic, anumite competiții precum pescuitul și înotul erau reglementate. La fel, în acel moment s-au practicat săritura în înălțime, aruncarea cu javelină și lupta. În această civilizație s-au făcut mari pași în ceea ce privește dezvoltarea sportivă. Profesionalizarea a început, lăsând loc reglementărilor de bază în diferite activități, cum ar fi lupta cu barjele, cursele de cai, săriturile acrobatice și ridicarea sacilor de nisip, printre altele. Acest boom a fost produs din organizația socială care a fost creată pentru a îmbunătăți nivelul de divertisment, dedicat faraonilor și familiei lor. Cu toate acestea, la alte niveluri sociale, numai activitățile ludice ale copiilor sau cele desfășurate de sclavi erau permise.
Persia
În Persia antică s-au dezvoltat diferite sporturi care erau direct legate de bătălii; așa este cazul poloului și al turnelor.
Sparta
În această civilizație, activitatea sportivă a fost dezvoltată ca un mod de viață care se întindea din copilărie până în adolescență, alături de pregătirea intelectuală. Scopul a fost să creeze un slujitor fidel al Spartei, atât în război, cât și în jocuri și competiții. Acest lucru le-a dat triumful mulți ani în diferite specialități din jocurile olimpice, cum ar fi înotul, lupta, călăria fără bare, boxul, aruncarea cu javelină și discul.
Grecia
Civilizația greacă s-a caracterizat prin cultivarea sănătății fizice și a moravurilor. În această perioadă și în acest loc, sportul a prins contur și s-a consolidat ca disciplină. În familie, educația fizică și intelectuală a fost predată în primii ani de viață, iar cea mai bună persoană a fost considerată a fi cineva care a dezvoltat una sau mai multe activități sportive. Cu cât o persoană obține mai multe trofee, cu atât câștigă mai mult respect social.
A fost în Grecia, în special în Olympia, unde jocurile olimpice au fost create ca un set de competiții sportive care durează șase zile și se desfășoară la fiecare patru ani. Sălile de antrenament erau amplasate lângă polis în sanctuarele zeilor, unde se făceau jocuri și ritualuri religioase la începutul competițiilor. Din acest motiv, numele fiecărui joc corespundea zeului căruia i s-a dat cultul.
Printre cele mai renumite jocuri se numără jocurile pitice, jocurile nemeane, jocurile olimpice și jocurile istiene.
Jocuri pitice
Aceste jocuri, ținute în cinstea zeului Apollo în sanctuarul situat în Delphi, aveau ca competiție principală cursele de cai. Câștigătorii probelor au fost distinși cu coroana de lauri ca premiu special.
Jocuri Emeos
Au fost ținute în Valea Flinului în cinstea lui Heracle. La fel ca Píticos și Jocurile Olimpice, au avut loc la fiecare patru ani și au avut categorii variate: copii, tineri și adulți. Premiul câștigătorului a fost o coroană de țelină fragedă.
Jocuri istmice
Aceste jocuri au avut loc la fiecare doi ani pe istmul din Corint, iar câștigătorilor le-a fost acordată o ghirlandă de pini.
Jocuri Olimpice
Olympia a fost locul acestor jocuri și a oferit o varietate de competiții, cum ar fi pentathlonul, curse de cai, sărituri de spectacol, lupte și aruncarea cu javelină și disc.
În timpul sărbătoririi zilei sportului, s-a încheiat un pact de pace între orașele învecinate, astfel încât nimic să nu le împiedice dezvoltarea. Ca simbol al victoriei, s-a dat o coroană de măsline.
Jocurile Olimpice s-au desfășurat până în 394 d.Hr., moment în care au fost suspendate de împăratul roman al vremii.
Epoca modernă
După Renaștere a venit Revoluția Industrială și, odată cu aceasta, dezvoltarea științifică și tehnică aplicată sportului. A fost o evoluție care a dus la crearea unor sisteme de antrenament mai structurate și echipamente specifice pentru a atinge perfecțiunea în fiecare disciplină. În secolul al XIX-lea, sportul s-a răspândit publicului larg indiferent de clasa socială și au început să se nască organizații care au creat reguli și standarde de concurență. Astfel s-au născut ligile sistematizate și noile discipline precum ciclismul, gardul, tirul și haltere, printre altele. Influența socială și ierarhia au avut loc în întreaga lume, extinzând sportul ca activitate care a creat o nouă industrie comercială. Clasele sociale superioare au continuat să-și practice sporturile sofisticate, cum ar fi cricketul, golful și călăria, în stilurile lor diferite. Au apărut noi discipline sportive precum handbalul, baschetul și voleiul. Recordul sportiv a apărut, de asemenea, ca un nou concept de măsurare pentru a clasifica sportivii în funcție de performanța lor și pentru a stabili note la niveluri competitive.
Epoca contemporană
Acest moment a marcat tendința care prevalează în prezent. Odată cu apariția mass-media, sportul a fost văzut într-o dimensiune unică. Această activitate a devenit o afacere. Au apărut companii orientate către sportivi din fiecare disciplină, au fost dezvoltate mărci de îmbrăcăminte, încălțăminte, echipamente și instrumente tehnologice pentru măsurare și protecție, precum și produse alimentare și hidratare specială. Publicitatea a apărut pe toate locurile sportive, evidențiind sportivi proeminenți ca fiind figuri sociale foarte influente și promovând sportivi, precum și echipamente sportive și materiale create de diferite companii. Activitatea s-a profesionalizat și s-a creat un sector economic în jurul dezvoltării formatorilor, formatorilor fizici și medicilor specializați în reabilitarea sportivă.
Radu URSU