În 1937 se împlineau 100 de ani de la nașterea marelui povestitor humuleștean. Ce activități s-au desfășurat cu această ocazie aflăm din presa vremii.
În martie 1937, cu sprijinul Cercului cultural al corpului didactic primar din Târgu-Neamț și din inițiativa sa au fost organizate o serie de manifestări după cum aflăm din ziarul „Opinia”. Programul manifestării a cuprins: o ședință în memoria scriitorului a Cecului Cultural al școlii primare nr. 3 de fete Humulești, între orele 08.30 și 10, unde învățătoarea Maria I. Papuc a vorbit despre viața și opera lui Creangă.
A urmat un parastas la Biserica din Humulești, slujbă oficiată de un sobor de preoți de la bisericile din Târgu-Neamț, în frunte cu starețul Milchisedec (orele 10-11). Aici au luat cuvântul preotul paroh, Constantin Cozma și C. Ifrim, reprezentantul Fundațiilor Regale.
Între orele 11 și 15, a avut loc un pelerinaj la casa părintească a marelui scriitor, în timpul deplasării către casa povestitorului, corul ateneului a cântat „Patria mea”. La casa scriitorului au vorbit învățătorii Papuc şi Bancea, iar corul ateneului „I. Creangă” a cântat în faţa casei „Veşnica pomenire” pentru Ion Creangă, Ştefan şi Smaranda, părinţii lui şi pentru iubitul său fiu, colonelul Constantin Creangă, mort ca un erou în războiul de întregire. La final, s-au cântat cântece populare şi „Mulţi ani trăiască“ tuturor membrilor familiei Creangă, în viaţă. La finalul manifestărilor, între orele 14.30 și 17, a urmat o agapă în localul școlii din Humulești urmată de o serbare. Seria alocuțiunilor a fost deschisă de senatorul Calistrat Scutărăscu, urmat de starețul Melchisedec, delegat al Mitropoliei Moldovei, care a vorbit despre personalitatea scriitorului. Au urmat luările de cuvânt ale lui V. Găbureanu, inspector școlar, C. Ifrim, din partea Fundațiilor Regale și Virgil Dobrescu, în numele consiliului judeţean şi al corpului profesoral din județul Neamţ care a vorbit despre Ion Creangă şi Eminescu, valori culturale ale neamului românesc. Acesta a propus înfiinţarea unui muzeu în casa lui Creangă. Au mai luat cuvântul Protoereul Maxim, V. Gheorghiasa, G. Popescu, președintele căminului cultural „G. Cosmovici” și N. Stamate, institutor din Târgu-Neamț.
Un moment emoționant a fost acela când nepoata scriitorului, Elena Creangă, atunci în vârstă de 80 de ani, a „citit amintiri şi scene impresionante, de la moartea lui”, apoi a dat citirii o dorință a familiei Creangă: „Ca ruda cea mai apropiată a marelui povestitor I. Creangă, am o dorinţă care cred că este şi a dv., şi care, dacă se va îndeplini, ne va face cinste nouă rudelor şi satului Humuleşti: a) terminarea localului de şcoală „I. Creangă“ din Humuleşti; b) facerea unui bust în amintirea scriitorului; c) amenajarea casei unde s’a născut şi copilărit; d) aducerea învăţătorului Anton A. Grigoriu, nepotul lui Creangă, din satul Vânătorii Neamţului, la şcoala din satul Humuleşti. Această dorinţă se va putea îndeplini formându-se un comitet local, şi cu membrii de onoare dintre personalităţile ţării”.
În îndeplinirea acestei dorinți, a fost deschisă și o listă de subscripție, primii care au donat câte 1000 de lei au fost, I. Bârliba, președintele Ligii Antirevizioniste și comisarul Repcea.
Participații au vizitat muzeul Ion Creangă amenajat într-o sală a școlii, urmată de o serbare organizată de învățătorii Maria Savinescu și I. Papuc. („Universul”, an 54, nr. 64, 6 martie 1937, p. 6; „Adevărul”, an 51, nr. 16920, 6 martie 1937, p. 5; „Opinia”, an 33, nr. 8969, 26 februarie 1937, p. 2.)
Nu au fost singurele manifestări organizate cu prilejul centenarului nașterii marelui povestitor. În iulie, cu prilejul comemorării a 433 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare a fost organizată o mare serbare populară la Humulești. Aceste manifestări au fost organizate de către Ateneul Popular „Ion Creangă” și sub patronajul directorului ziarului „Universul”, Stelian Popescu, președinte al „Ligii Antirevezioniste Române”, reprezentat la manifestări de Gh. Lungulescu. Au participat numeroși localnici dar și învățători din toată țara aflați la cursurile de vară de la Piatra Neamț etc.
Programul acestora a fost următorul, după cum prezenta presa națională:
„1. Duminică, 18 iulie, ora 3 după amiază membrii ateneului se vor aduna la casa scriitorului Ion Creangă. Aici va vorbi d. N. Bancea, învăţător. Corul ateneului va cânta „Bordeiaş, bordei, bordei“. Dela casa scriitorului se va străbate podul peste apa Ozanei, oraşul Tg.-Neamţ, şi apoi convoiul se va opri la grădina publică în pavilionul căreia va fi producţia şcolară, dată de un grup de studenţi şi elevi ai şcolii secundare, membri ai ateneului „Ion Creangă“. La ora 9 seara va fi în acelaşi pavilion o serată dansantă.
- În ziua de 19 Iulie vor fi vizitate locurile pomenite de Ion Creangă în „Amintirile sale din copilărie“.
- În ziua de 20 Iulie (Sf. Ilie). ora 9 dim. toţi membrii ateneului vor lua parte la slujba religioasă. Corul ateneului va da răspunsurile. La ora 11, tot la biserica din Humuleşti se va forma convoiul şi se va merge în procesiune la casa scriitorului, unde se va face pomenirea lui, a părinţilor lui, a foştilor preoţi, dascăli şi elevi ai şcoalei din Chilia Bisericii din Humuleşti. După pomenire vor urma, în faţa casei, cuvântările şi o producţie şcolară dată de elevii şi elevele şcoalelor primare din Humuleşti, care vor cânta „Pupăza“ lui Creangă. La ora 12 din zi, defilarea şcoalelor a premilitarilor şi a membrilor ateneului în faţa casei scriitorului. La ora 1 d.a., prânzul în localul nou al şcoalei primare din Humuleşti, cu tacâmul obligatoriu. Un bufet modest va sta la dispoziţia publicului. Imediat după prânz, la ora 3 toţi participanţii se vor aduna pe malul stâng al apei Ozana. în dreptul locului unde se scălda copilul Ionică Creangă şi de acolo se va lua drumul spre bătrâna cetate a Neamţului, care de veacuri străjueşte meleagurile acestui ţinut şi oraşul Tg.-Neamţu.
- În ziua de 21 Iulie, adunarea la ora 9 dimineaţa la casa lui Ion Creangă, de unde membrii ateneului vor merge în excursiune pe dealul Boiştea, cea mai apropiată strajă a cetăţii Neamţului pe timpul lui Ştefan Vodă.
- În ziua de 22 Iulie (Maria Magdalena, Sf. Mucenic Foca şi ziua de naştere a M. S. Reginei Maria, mama răniţilor, a orfanilor şi invalizilor, şi văduvelor de răsboi) se va face la ora 10 dini. în biserica Sf. Haralambie din Tg.-Neamţ, pomenirea tuturor membrilor decedaţi, cari au contribuit la înfiinţarea şi susţinerea bibliotecii „Ion Creangă“. De la biserica Sf. Haralambie, membrii ateneului vor merge în procesiune la şcoala din Humuleşti, unde se va ţine o şezătoare şi se va inaugura biblioteca cu numele de „Ion Creangă“. După amiază la ora 4 va fi în ograda şcolii producţia şcoalelor primare din Humuleşti şi jocuri populare. La aceste serbări se va da mare însemnătate costumelor naţionale, cântecelor şi jocurilor populare. Se vor premia cele mai alese costume naţionale. După aceste serbări comemorative, enumerate mai sus, vor urma excursiuni la mănăstirile şi localităţile de prin împrejurimi” („Universul”, an 54, nr. 196, 19 iulie 1937, p. 9; Idem, nr. 203, 26 iulie 1937, p. 12).
Abia după război, casa în care s-a născut marele povestitor va deveni muzeu.
Emanuel BĂLAN
