Părintele Petroniu Tănase s-a născut pe 23 mai 1914 în comuna Farcașa de pe valea Bistriței, județul Neamț. A trecut la cele veșnice la 22 februarie 2011, Muntele Athos. Este un prilej de a-i cinsti memoria la 12 ani de la trecerea la cele veşnice.
Părintele Petroniu era considerat de greci drept un adevărat sfânt. A fost protosinghelul Schitului Sf. Ioan Botezătorul sau Schitul Podromu de la Muntele Athos. Stareț și unul din cei mai mari duhovnici ai secolului XX-lea. În România a fost membru al mișcării „Rugul aprins”. A absolvit Facultatea de Teologie în paralel cu Facultatea de Matematică și Filozofie. S–a călugărit la Mănăstirea Neamț la 22 septembrie 1942, a fost stareț la Mănăstirea Slătioara, apoi a viețuit la Mănăstirea Antim din București.
În anul 1947 a fost hirotonit ieromonah și a fost trimis ca profesor la seminarul monahal de la Neamț. Din pricina regimului totalitar s-a retras la Mănăstirea Sihăstria în anul 1964, unde a stat până în anul 1978, când și-a îndreptat pașii spre Schitul românesc Podromu din Muntele Athos. Sfântul locaș se găsea într-un moment greu în acele timpuri.Împreună cu un grup de călugări, majoritatea veniți de la Mănăstirea Sihăstria, au hotărât să facă ceva pentru acel schit, să-i redea viața,instituind un regim de viață de obște cum știau ei mai bine de la Mănăstirea Sihăstria. Restaurarea schitului a început în acel moment.
În perioada stăreției sale, oameni din întreaga lume, ortodocși sau neortodocși, veneau să se închine la Mănăstirea Podromu, pentru că simțeau un duh de asceză pe care nu-l puteau găsi în altă parte. Obștea credea că este un om aspru, dar el era model în toate, vertical și smerit și cu o viață spartană. Îndemnul lui preferat era: „Haideți în biserică! Suntem aici pentru a fi în biserică! Veniți la biserică să ne rugăm pentru lume, că uite, lumea ne hrănește.” (sursa pr. prof. Constantin Coman). Se îndeletnicea cu scrisul, fiind colaborator al revistei „Mănăstirea Gregoriu”. A scris cărți. A iubit foarte mult cultura, literatura, istoria, era un om foarte citit. Tot ce a dobândit în viața pământească a fost în urma unei discipline austere și a rigorii extraordinare de viețuire monahală, de viețuire creștinească în plinătatea ei. Este propus spre canonizare.
Cristian GHEORGHIU
