joi, noiembrie 21
Motto: „Şi Moldova nasc oameni”, Miron Costin
Motto: „Şi Moldova nasc oameni”, Miron Costin

Au trecut mai bine de cinci decenii și jumătate de când, la nivel județean, își desfășoară activitatea Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”. Denumirea actuală o poartă din anul 2001, dar existența instituției coboară în timp până la anul 1968, când, în februarie, a avut loc ultima reformă administrativă a țării, atunci ivindu-se cele patruzeci și unu de județe care sunt cuprinse și astăzi între granițele României.

De la înființare – Casa Creației Populare a fost prima denumire – și până în zilele noastre instituția a dispus de oameni dăruiți căutării, adunării, cercetării și conservării a tot ceea ce se substituie zonei etnografice – port, cânt, dans, practici și sărbători tradiționale. Primul a fost însuși întâiul director, profesorul George Bararu, apoi îi putem aminti, printre alții, pe profesorii George Podani, Constantin Zaharia ori George Brăescu.

Un alt exemplu al dăruirii totale în plan profesional îl constituie profesorul Ionel Apetrei. Acesta a bătut întreg ținutul Neamț, din zona Ceahlăului, trecând prin văile Bistriţei, până în luncile Moldovei şi Siretului, de unde, din fiecare sat și cătun, a adunat creaţiile folclorului muzical şi literar tradiţional zonei.

După munca de teren, aceste creații populare au fost reascultate, triate și structurate în două categorii: melodii vocale, respectiv melodii instrumentale şi de joc. Truda, nu ușoară, s-a întins pe parcursul a aproape patru decenii, și s-a finalizat, în anul 2004, cu volumul intitulat „Ca la hora satului. Folclor muzical din județul Neamț”.

Împătimit al domeniului etnofolcloric, atent la detalii, autorul mărturisește în prefața cărții Ionel Apetrei mărturisea: „Notarea și culegerea materialului în anumite momente și etape devine un criteriu important de evaluare de-a lungul anilor a unor creații care, confruntate cu cele aduse de prin alte părți, riscă să deformeze folclorul, creând pericolul dispariției lui. Notarea cântecelor a fost făcută ținând cont de criteriul științific și, totodată, pe baza caracterului valoric de vechime și de autenticitate. Melodiile au fost puse în tonalități convenabile interpreților, asemănătoare cu sursa de proveniență.”

Munca sa a fost apreciată cum se cuvine de renumitul compozitor și dirijor Constantin Arvinte, care, în Argumentul care deschide volumul, aprecia: „Melodiile sunt autentic moldoveneşti, specifice zonelor de unde au fost culese. Ele posedă o frumuseţe ingenuă a conturului liniei melodice, izvorâtă din simţirea profundă a inspiraţiei celor care le-au creat şi păstrat.”

Truda profesorului Ionel Apetrei, una sisifică, a fost folosită, ulterior, și pentru îmbogăţirea repertoriilor soliştilor de muzică populară, fie ei interpreţi vocal ori instrumentişti. Alături de cântece de o largă circulație, volumul profesorului Ionel Apetrei cuprinde și cântece bătrânești, doine, balade, bocete, cântece de dragoste, cântece de joc.

 

Scurtă biografie

Ionel Apetrei s-a născut în ziua de 9 mai 1936, în comuna Dragomirești (Neamț). La Şcoala Normală studiază vioara cu remarcabilul profesor Nicolae Buium. În 1968 îşi ia licenţa în muzică la Academia „George Enescu” din Iaşi, Facultatea de Compoziţie, Dirijat şi Pedagogie.

După absolvire, activează ca profesor în judeţul Neamţ. A obţinut „Cupa de Argint” la concursul orchestrelor populare. Între 1968-1972, este inspector pe probleme de muzică la Casa Creaţiei Populare Neamţ.

În întreaga sa activitate profesională a fost preocupat de cunoaşterea, culegerea, interpretarea şi prelucrarea folclorului muzical din judeţul Neamţ.

Sub egida Casei Creaţiei Populare Neamţ, publică culegerea de prelucrări corale „Colo sus, pe Bistriţa”.

În calitate de compozitor, participă la Festivalul „Crinzantema de Aur”, Craiova, ediţia a VII-a, cu lucrarea „Vis de altădată” în interpretarea Marianei Crăiescu (Costea) – laureată a festivalului.

Ca solist şi dirijor al ansamblului „Floricică de la munte”, participă la festivalurile internaţionale de folclor de la Zakopane (Polonia), Ohrid (Macedonia), Gorizia (Italia).

Între 1973-1978, este profesor de vioară şi violoncel la Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamț, pentru ca zece ani mai târziu să intre în domeniul didactic, profesor de muzică la diferite şcoli gimnaziale din Piatra-Neamţ.

La scurt timp după apariția volumului culegere de folclor „Ca la hora satului. Folclor muzical din județul Neamț”, profesorul Ionel Apetrei trece Marele Prag, pășind în lumea de dincolo.

Valentin ANDREI,

Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț

Share.

Leave A Reply