Autor: Ecoul Muntilor

S-a întâmplat așa: în 1981, prietenul nostru comun, Adrian Alui Gheorghe, ne-a făcut cadou câte un disc Nichita Stănescu. Poetul recita, iar Augustin Frățilă cânta inegalabila ”Orație de nuntă”. ”Iar  eu strig și nu se-aude/ Mările din nou sunt ude”, cea mai frumoasă tautologie din poezia română, care ne dădea fiori numai gândindu-ne că lui Nichita i-a putut trece așa ceva prin cap să scrie. Iubeam poezia  lui Nichita și spiritul său  nonconformist, unic și ludic. În ziua de 9 aprilie, 2022, poeta Elena Ștefoi l-a dus pe Aurel Dumitrașcu în strada Amzei și i-a făcut cunoștință cu poetul Nichita…

Read More

Cel mai rapid schior din lume este americanul Jeffrey Hamilton. A atins viteza incredibilă de 240 km/h, în aprilie 1995, la Vars (Franta). Înainte de a deveni sport, schiul a fost o formă de transport prin munți. De fapt, schiul este o activitate preistorică, iar cele mai vechi informații despre această activitate datează de acum mai bine 5000 de ani, unde picturi rupestre înfățișează schiori care se propulsează de-a lungul zăpezii. Totuși, schiul a devenit o activitate recreativă abia la mijlocul anilor 1800. Mingea de badminton atinge în mod frecvent viteza de 200 km/h. Golful este singurul sport ce a…

Read More

O tabără propusă de coregraful Ciprian Boju, un apropiat al revistei „Ecoul Munţilor”. Tabăra Internațională de vară „BLACK SEA FOR ALL” din Kranevo Bulgaria dă startul la înscrieri și rezervări pentru sezonul estival Iulie 2024. Direct de pe Nisipurile de Aur ale marii negre din golful stațiunii Kranevo BG vă aducem o ofertă greu de refuzat pentru vacanța de vară. In a doua jumătate a lunii Iulie așa cum v-am obișnuit în ultimii ani iată că și în 2024 împreună cu partenerii noștri din Bulgaria organizăm a-III-a ediție a celei mai frumoase și profitabile Tabără-Festival de vară! Această Tabără se…

Read More

Grupul folk „Ecoul Munţilor” a dorit să cinstească „Învierea Domnului” prin cântec, modul prin care o pot face ei cel mai bine şi locul cel mai potrivit a fost a fost biserica din Poiana Grinţieşului, la părintele Gheorghiţă Anisiea, însoţiţi de profesorul lor, puţin „cârav”, cum se zice pe la noi, bardul de pe valea Bicazului, Marius Coşerariu. Melodiile au fost alese cu grijă, efortul şi entuziasmul s-au împletit într-un mod fericit şi credincioşii au fost martorii unui act artistic deosebit, de slavă a lui Iisus Hristos. Se creează o adevărată tradiţie ca la sărbătorile creştine micii chitarişti să fie…

Read More

În cochetul Cămin Cultural „Castel” din Pângăraţi rapsodul Ghiţă Dandu a oferit publicului o carte – culegere de folclor autentic şi a chemat alături pe prietenii săi mici şi mari, consacraţi sau în plină afirmare. Afişul manifestării este mai mult decât sugestiv: Am remarcat debutul grupului „Mlădiţe pângărăţene” iniţiat de prof. Carmen Muraru, directorul şcolii locale,  şi coordonaţi de Ionuţ Coşerariu, primul grup girat de tânărul folkist. Şi nu a ieşit deloc rău în ciuda inerentelor emoţii ale primei evoluţii pe scenă! Manifestarea a fost un meleu nimerit: pe lângă artişti cunoscuţi, precum Oana Creţu, Maria Cornea, Neculai sau…

Read More

Supranumită și „vestitoarea primăverii”, această înaripată este poate cea mai îndrăgită pasăre de la noi, mai ales că ajută la „curățenie” prin gospodării deoarece se hrănește cu insecte dăunătoare. Denumire științifică: Hirundo rustica. Este considerată a fi una dintre speciile cu o distribuție largă în emisfera nordică, cunoscându-se șase subspecii. Iernează în Africa la sud de deșertul Sahara, America de Sud sau Centrală, sudul Asiei, nordul Australiei. Pentru a-și face cuib preferă orice loc excepție făcând arborii, materialele de construcție sunt: noroi amestecat cu salivă, fire de paie, pene sau păr de animale, iar ambele sexe lucrează neîntrerupt. An de…

Read More

Plutăritul nu a reprezentat doar un mod de transport al lemnului pe apă, ci a fost, în acelaşi timp, un mijloc de transport pentru oameni și alte mărfuri. Aşa spre exemplu, în timpul iarmaroacelor, pe plute se transportau la Piatra Neamţ bovine, ovine, piatră, araci, draniţă, doage, fân, brânzeturi. În vremurile mai vechi plutaşii munteni îşi cumpărau obiectele de care aveau nevoie şi pe care nu le găseau în satele lor, în primul rând cereale, de la Piatra Neamț. Transportul acasă îl făceau cu caii, pe care-i aduceau pe plută până la Piatra. Tot cu pluta se transportau şi mărfuri…

Read More

Dacă ești român, învață să iubești Dunărea și munții și Drapelul sfânt, Să-ți cunoști eroii, ce zac în pământ, Uită-te-n oglindă, să vezi cine ești. Roagă-te la Ceruri, dacă ești român, Pentru Libertate, Țară și Popor, Poartă-n suflet Crucea, pentru viitor, Dumnezeu să-ți fie singurul stăpân. Dacă ești român, nu uita vreodată, Laptele din țâța mamei tale dragi, Cea pe care-ai supt-o, mare să te faci, Care te-a crescut drept și fără pată. Să te-așezi la umbra unui brad bătrân, Să săruți albastrul Cerului senin, Să te speli de patimi, ură și venin, Iartă și îndură, dacă…

Read More

Pietrele Roșii, al treilea munte ca înălțime din Grințieșul nostru drag, este așezat în partea vestică a localității, în vecinătatea județului Harghita. Un munte plin de istorie, zona în care s-au dat lupte crâncene pentru eliberarea localității de sub dominația străină. La baza muntelui, spre sud, a fost granița impusă de hortyști, între cele două provincii istorice, Transilvania și Moldova. Muntele este locul unde, în vremuri de restriște, s-au adăpostit muntenii noștri până după trecerea primejdiilor. Și n-au fost puține. Tot aici, varietatea florei, face ca păstorii să producă unele din cele mai gustoase produse lactate din zonă. Stâna de…

Read More

Sfintele Paști în mina Baia Sprie – PĂRINTELE NICOLAE GREBENEA Se apropiau Sfintele Paști, Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Cugetam la acest mare și sfânt praznic. În iconomia mântuirii, Domnul a rânduit să-i premeargă Patima, chinurile, jertfa cea izbăvitoare a Învierii. Trebuia și noi să trecem prin focul suferinței ca să ne curățim și apoi să așteptăm Învierea. Deținuții noștri lăgăriști erau văzuți tot mai des în atitudini de meditație și de rugăciune. Cu fumul lămpilor de carbid, în abataje sau pe stâncile de pe galerie, făceau pe pereți cruci, unele mai mari până la o jumătate de metru, altele…

Read More