Mi-a fost scris pe pânza frunţii Un cuvânt în forma crucii Mi l-a scris în miezul nopţii, Maica, să nu afle hoţii. Mi l-a scris apoi pe suflet Ca să-l port ca pe un cântec Când voi da de greu şi plânset, Să îl am ca pe-un descântec Apoi m-a-nvăţat a-l scrie Pe suflet şi pe hârtie Să nu-l uit şi-n veci să-mi fie Unealtă în pribegie. L-am fost scris şi pe cămaşă Pe altiţă şi pe sire În simbol cusut cu aţă Să fie-un semn după mine. În tranşee, prin războaie L-am cântat de-mbărbătare. Ori…
Autor: Ecoul Muntilor
„Violența distruge, Prietenia construiește!” – un model de implicare comunitară și educație emoțională Școala Gimnazială din comuna Bălțătești a demonstrat că o comunitate unită în jurul valorilor educației, empatiei și respectului poate schimba destine. Proiectul Educațional „Violența distruge, Prietenia construiește!”, desfășurat între 1 mai și 31 iulie 2025 în cadrul programului „Împreună prindem curaj”, a fost desemnat câștigător la nivel județean, impresionând prin amploarea activităților și impactul real în rândul elevilor și părinților. De la bullying la încredere: o provocare asumată Coordonat de doamna director, profesor Daniela Ivan și de domnul profesor Dionisie Savin, susținut de o echipă dedicată de…
Eram la mare și mă pregăteam să scriu un reportaj despre tărâmul care mă face fericită. Așa cum mă gândeam să scriu și despre Antoine de Saint- Exupery, aniversatul lunii, despre incertitudine, despre omul liber care visa la absolut, despre învingătorul în lupta cu obstacolul, despre tragedie și soluțiile la nefericire ,despre noblețe și decădere. Scriind despre Exupery, aș fi descoperit în mine trăiri blocate în ascunzișuri. Un telefon în noapte, m-a pus să ascult zgomotul unei ploi fioroase, mugetul unor ape care nu prevedeau nimic bun. Noaptea aceea a fost un coșmar. Am urmărit pe Facebook imagini apocaliptice, oameni…
Munții Măcinului la prima vedere arată destul de puțin, dar oferă trasee generoase. Relieful se prezintă sub forma unor culmi paralele orientate NV-SE, fragmentate. Stepa dobrogeană prezintă o natură sălbatică cu o iarbă arsă aproape permanent, pietre golașe și multe poiene cu momente spectaculoase. Se observă un amestec de insule locuite de ierburi, insecte, păsări, reptile și mamifere mici. Vânturile sunt din direcţia nord şi nord-est și se manifestă Crivăţul, Suhoveiul, Băltăreţul. Majoritatea cursurilor de apă au un caracter temporar. Accesul spre Munţii Măcinului este ușor dinspre oraşele Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa și Bucureşti. Din ce în ce mai des…
Cum era sărbătorită Ziua Națională a României instaurată, începând cu 1948 și până în 1989, vom descoperi prin intermediului ziarului Ceahlăul. Am ales anii 1968, 1973 și 1981 pentru a reintra în atmosfera perioadei comuniste, în zilele de 23-24 august, zile în care, pe lângă discursurilor naționalist-comuniste, oamenii petreceau la un mic și la o bere. În 1969, de Ziua Națională, 23 august, oamenii muncii din orașul de sub Cetate au sărbătorit „cu mult entuziasm măreaţa aniversare”612. Încă de la ora 9, peste 7000 de târgunemțeni erau adunați în fața tribunei oficiale instalate în Piața V.I. Lenin (Piața „Adormirea Maicii…
Virgil Tănase a fost scriitor, dramaturg, traducător, biograf, regizor de teatru, jurnalist. Cât a trăit în România a fost un nume semnificativ în mișcarea onirismului din 1960, mișcare de avangardă cu puternice influențe suprarealiste. Deși era stabilit în Franța din 1978, prin activitatea sa artistică a fost considerat ca aparținând și mișcării optzeciste. Student la Filologie, la Universitatea din București, a fost exmatriculat pentru că l-a menționat pe Emil Cioran la o conferință a studenților și a fost obligat să lucreze ”în câmpul muncii” ca betonist la Combinatul Siderurgic Galați. I s-a promis că dacă va deveni delatorul profesorului și…
A fost odată o femeie care a condus cel mai puternic regal al lumii sale. Numele ei era Hatşepsut, fiica lui Tutmoses I, soţia lui Tutmoses II. Urcând dinspre măreţul Nil, la umbra unor stânci uscate şi lovite de vânturile aride ale Egiptului, se găseşte un templu care parcă apare de nicăieri. Căldura este mare, nisipul fin şi în faţa ta apare templul lui Hatşepsut, monumentul ei funerar din Deir el-Bahari . Construit pe trei terase, este de o măiestrie arhitecturală care poate concura cu orice clădire ridicată astăzi. Alb, strălucitor, bătut de soare, se uită peste Nil la oraşul Luxor,…
Ieri, 19.07.2025, l-am înmormântat pe bunul nostru coleg și prieten Vasile Rășchitor, de la Ceahlău, judeţul Neamț. În memoria acestui om remarcabil, postez trei poezii triste, dar care au și mici doze de optimism și speranță. „50”(60,70) Clocotind, durerile răzbat prin noi, De lacrime ochii ne sunt tot mai seci, E vremea, prieteni, să ducem război Cu zbuciumul anilor noştri-cincizeci… Deja toţi bunicii ne sunt în pământ, Părinţi-poate unul sau chiar amândoi, Iar teama că toate-s vânare de vânt Ne sperie gândul trăgându-l `napoi. Parcă ieri călăream pe-un băţ năzdrăvan, În tropot desculţ, cu toţi spinii-n duel,…
Cu ocazia slăvitului praznic al Adormirii Maicii Domnului, biserica din Poiana Grințieșului a devenit, și în acest an, locul unei alegeri spirituale colective, reunind întreaga suflare a comunei Grințieș într-un moment de profundă trăire religioasă și comuniune liturgică. Evenimentele dedicate sărbătorii au debutat încă din seara premergătoare praznicului, prin oficierea slujbei Vecerniei unită cu Litia, urmată de cântarea Prohodului Maicii Domnului, într-o atmosferă de pioșenie și reculegere. În ziua praznicului, credincioși veniți atât din proximitate, cât și din localități mai îndepărtate, îmbrăcați în straie tradiționale românești, au împodobit sfântul lăcaș, aducând un omagiu viu valorilor spirituale și identității locale. Programul…
Andreea – Larisa Doroftei a făcut gimnaziul la Liceul ”Mihail Sadoveanu” Borca, dar prin repartiție a ajuns elevă la Liceul „Carol I” din Bicaz, la clasa de științe ale naturii. De mică i-a plăcut muzica populară, iar treptele casei au fost scena pe care ” a debutat ”. Bunicul său cânta la fluier, bunica era o bună vocalistă, dar vedeta familiei era străbunica Maria Mujdei, care cânta la cobză. Se spune că ar fi cântat și la harpă, dacă nu cumva aceasta era un instrument improvizat. Cu asemenea strămoși pasionați de muzică, Larisa nu putea să se lase mai prejos…