În anii ’70, adică în plină perioadă de socialism multilateral dezvoltat, zestrea arhitecturală a orașului de pe Ozana se îmbogățea cu 3 edificii representative pentru viața social-turistică a zonei. Erau inaugurate Casa Arcașului, Cinematograful și Hotelul Plăieșu (azi Victoria). În cele ce urmează, vom descoperi, folosind oficiosul partidului de atunci, ziarul „Ceahlăul”, cum erau prezentate cele trei minuni arhitecturale.
Casa Arcaşului, construcție ridicată și patronată de către U.J.C.C., grație proiectului arhitectului Octavian Florescu, reprezenta un nou edificiu arhitectonic al târgului, construcție premiată pentru forma sa arhitecturală, în 1973. Constructorul a fost I.J.C.M. Neamț, Șantierul 2 Roman, specialiștii de la „Tehnicaˮ Roman, care sau ocupat de partea de feronerie, sculptorii de la „Ozanaˮ, ce au realizat mobilierul, dar și Fondul plastic București, care a furnizat vitraliile și candelabrele. Complexul însumează „40 de locuri de cazare în camere cu 2 şi 3 paturi, un restaurant cu 80 de locuri în sală şi 196 pe terasă, bar de zi cu 40 de locuri, o terasă cu acces de la Cetate (80 de locuri), sala de recepţie (concepută într-un mod original) cu 20 de locuri, 8 locuri în separeuri, 28 de locuri în sala de jocuri (atenţie, biliard!) şi, în sfârșit, 60 de locuri la cofetăria care se va transforma uşurel în bar (să urci două etaje pentru o prăjitură!?!). Resposabil în acea perioadă era Eugen Penelea.
Pe 16 februarie 1977, în prezența unor oficialități (Ștefan Boboș, prim secretar al Comitetului județean Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, ai altor membri ai biroului Comitetului județean de partid, biroului comitetului orășenesc de partid), a constructorului și a târgoveților, se inaugural Cinematograful Ozana. „Amplasat în zona centrală, aflată acum în plină modernizare, și bine încadrat în ansamblul arhitectual existent, noul cinematograf se adaugă dotărilor social-culturale puse pînă în prezent la dispoziția populației localnice și a numeroșilor vizitatoriˮ. Clădirea dispunea de aer condiționat, încălzire centrală și de o sală cu 350 de locuri cu ecran de tip cinemascop. Construcția a fost realizată de către Șantierul 2 Roman al I.J.C.M. Neamț, iar „în aceste zile sunt în curs de dare în folosință, în clădirea care face corp comun cu cinematograful, o farmacie, o agenție CEC și cîteva ateliere prestatoare de servicii pentru populațieˮ, aflăm din știrea publicată în ziarul „Ceahlăul”.
Deşi situat într-o zonă turistică de mare atracţie, oraşul Târgu-Neamţ nu dispunea până atunci, în 1978, de o unitate de cazare care să poată reține un număr mare de turiști. „Darea în exploatare a motelului „Plăieşu”, construit în centrul civic al oraşului, vine să umple acest gol. Toate acestea au fost evidenţiate de cătretovarăşul Gheorghe Ibănescu, membru al Biroului Comitelului judeţean de partid, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, cu prilejul momentului inaugural de aseară care a avut loc în prezența reprezentanţilororganelor locale din oraşul Tîrgu Neamţ, ai proiectantului — Institutul judeţean de proiectare, constructorului — Şantierul nr. 2 Roman al I.J.C.M., beneficiarului —Oficiul judeţean de turism etc”, scria corespondentul ziarului „Ceahlăul”. Arhitectul Octavian Florescu a declarat celor prezenți care au avut onoarea de a face turul inaugural că acel „corp de cazare cuprinde 44 camere a cîte două locuri. El este distinct separat de partea de restaurant. Îmbinînd elemente tradiţionale locale cu cele moderne, cred că am realizat o construcţie frumoasă, care să satisfacă exigenţele actuale de confort turistic”.
prof. dr. Emanuel Bălan, redactor „Ecoul Munţilor”, coordonator al Revistei de Istorie „Vasile Conta”
sursa: „Ceahlăul”, an VI, nr. 1633, 27 mai 1973, p. 2; Idem, an X, nr. 2069, 19 februarie 1977, p. 7.
