Comuna Bicaz-Chei este așezată în partea de nord-est a țării, la sud-vest de masivul Ceahlău, pe valea râului Bicaz. Este o comunitate cu oameni gospodari, credincioși, respectuoși și primitori. Pare adesea un tărâm de poveste ce îmbină realul cu supranaturalul. Fiecare anotimp este unic: iarna își așterne covorul alb și strălucitor pe dealuri și crestele muntoase, toamna este un joc de culori prin existența pădurilor de fag și molid, vara drumurile acesteia sunt pline de zâmbetele copiilor și uimirea turiștilor, iar primăvara totul reînvie la viață lăsând imaginația să identifice numeroase aspecte din lumea atât de pestriță și pitorească a satului.
Printre cele mai populare atracții turistice din zonă se numără Cheile Bicazului, Piatra Altarului, Cheile Șugăului, Peștera Munticelu și Via Ferrata „Astragalus”.
„Via Ferrata” se traduce prin expresia „drumul de fier” și este un traseu montan echipat cu șufe metalice, trepte de fier și alte ancore, care permit turiștilor mai puțin experimentați în alpinism să parcurgă trasee expuse, pereți verticali și să ajungă pe vârfuri în siguranță. Din punct de vedere istoric primele căi de tip „Via Ferrata” au fost amenajate în timpul Primului Război Mondial în Alpi.
Via Ferrata „Astragalus” – Cheile Șugăului – Munticelu – Neamț, lângă Cheile Bicazului este cea mai lungă Via Ferrata din România (700 m lungimea traseului principal). Sunt cinci variante posibile de ascensiune, de diferite lungimi și dificultăți. Traseele au fost deschise oficial în primăvara anului 2017, acesta fiind un proiect al Clubului Montan Român (Ticu Lăcătușu), sprijinit de Compania Heidelberg Cement. Punctul de plecare este la Cabana Ecolog, iar punctul de sosire este Vârful Turnului Mare.
Durata de parcurs a traseului principal variază între 1 h și 30 min. – 2 h și 30 min., iar vârsta minimă pentru cei care doresc să îl parcurgă este de 8 ani (pentru traseele ușoare). Pentru parcurgerea în siguranță a traseelor trebuie un echipament adecvat compus din: ham de alpinism, lonjă, formată din două carabine cu siguranță automată, cască și mănuși special create pentru această activitate. Numele de „Astragalus” este dat după denumirea unei plante ce crește exclusiv în această zonă: „Astragalus pseudopurpureus”/ Cosaciul lui Gușuleac, a cărui mențiune datează din 1933. Vă așteptăm!
Ancuța POP-RĂZBUC