Postul Crăciunului a fost instituit în secolele IV-V și a apărut mai târziu decât Postul Paștilor, având o semnificație profundă de pocăință, dar într-o formă mai blândă. Deși orice post ne îndeamnă la pocăință, Postul Crăciunului pune accent nu doar pe smerenie, ci și pe fapte bune și milostenie, în conformitate cu învățăturile Evangheliilor din această perioadă. Este o perioadă de curățire spirituală, destinată să ne pregătească să primim în sufletul și trupul nostru pe Mântuitorul Iisus Hristos, care se naște din nou pentru a ridica oamenii la o viață duhovnicească. Într-una dintre catavasii, se cântă: „Hristos Se naște, slăviți-L! Hristos din Ceruri, întâmpinați-L! Hristos pe pământ, înălțați-vă!” Aceste cuvinte, izvorâte din predica Sfântului Grigorie Teologul, ne amintesc că Hristos, coborând din Ceruri, dorește să pătrundă în inimile noastre și să ne lumineze viața, ridicându-ne la un nivel spiritual înalt. De aceea, Postul Crăciunului este o oportunitate de a deveni „templu” al prezenței divine, pregătind un loc curat și sfințit pentru primirea Mântuitorului prin Duhul Sfânt.
În cadrul acestui post, un moment semnificativ este sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), care simbolizează pregătirea ei de a deveni locașul în care va înălța taina Întrupării. Asemenea Maicii Domnului, și noi, creștinii, trebuie să ne curățim sufletele și trupurile, pregătindu-ne să devenim locașuri sfinte pentru Hristos. Astfel, Postul Crăciunului devine, înainte de toate, o perioadă de curățire și sfințire a gândurilor, simțirilor și trupului nostru prin pocăință, Spovedanie și Împărtășanie. Este un timp în care suntem chemați să aprofundăm lectura Sfintei Scripturi și a scrierilor sfinților, să fim mai atenți la viața noastră spirituală și să ne transformăm în „biserică sfințită” în propriile noastre suflete și trupuri.
Unul dintre cele mai îndrăgite momente ale acestui post este pomenirea Sfântului Ierarh Nicolae (6 decembrie), care, în secolul al IV-lea, a îmbinat apărarea credinței ortodoxe cu grija față de cei aflați în nevoi. Pilda sa de milostenie ne învață că, pe lângă pregătirea duhovnicească interioară, trebuie să fim și milostivi, oferind ajutor celor săraci, bolnavi sau singuri, fie prin daruri materiale, fie printr-un cuvânt de încurajare sau un gest de ajutor. Acesta este modul nostru de a ne pregăti pentru primirea Mântuitorului, Marele Dar al lui Dumnezeu Tatăl, care vine pentru mântuirea noastră. Postul Crăciunului, prin abținerea de la produsele de origine animală, se îmbină cu rugăciunea și cu o participare mai frecventă la Liturghie, dar și cu milostenia, ca semn al iubirii divine care locuiește în noi. De fapt, atunci când dăruim cu bucurie și smerenie, inima noastră se umple de prezența lui Hristos, Cel care a venit să ne mântuiască.
Postul Crăciunului reprezintă o perioadă de daruri: daruri care se manifestă prin milostenie și care culminează cu darurile de Crăciun, un răspuns la darurile duhovnicești pe care Dumnezeu ni le face prin Întruparea Sa.
Anul acesta, Postul Crăciunului începe pe 15 noiembrie și se încheie în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie. În comparație cu Postul Paștelui, Postul Crăciunului este mai ușor de urmat, având mai multe zile în care se permite consumul de pește, vin și ulei. În 2025, vor fi 14 zile cu dezlegare la pește. De asemenea, există zile cu dezlegare la pește în funcție de sărbătorile bisericești, iar Ajunul Crăciunului, ultima zi de post, are o semnificație specială, fiind dedicată pregătirii sufletești prin post negru și prin consumul unor alimente simple, precum grâu fiert cu miere, fructe și covrigi, simboluri ale curăției și smereniei.
Pr. Anisiea Gheorghiță
