Sfințirea unei Biserici are o semnificație profundă, atât din punct de vedere spiritual, cât și comunitar. Aceasta marchează momentul în care un locaș de cult este dedicat exclusiv slujirii Lui Dumnezeu și devine un spațiu sacru în care se vor săvârși sfintele taine și toate slujbele religioase.
Încă de la primele ore ale dimineții, întreaga suflare de pe Valea Bicazului, dar și foarte mulți pelerini, mulți îmbrăcați în straie populare și „înarmați ” cu steaguri tricolore și icoane, au început să se adune în curtea Bisericii, așteptând în liniște și cu evlavie, soborul de preoți, în frunte cu Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, dar și oficialități locale, în frunte cu Primarul comunei Bicazu- Ardelean- Ioan-Constantin Bârsan. Vremea a fost excelentă, cu temperaturi blânde și un vânt ușor și răcoros, contribuind, astfel, la frumusețea și reușita acestui moment plin de încărcătură spirituală, ceremonia desfășurându-se într-o atmosferă solemnă în prezența unui număr impresionant de credincioși.
La finalul procesiunii de sfințire și a liturghiei, Părintele Ionel Popoacă, aflat vizibil sub imperiul emoțiilor, care s-au resimțit în vocea sa, a mulțumit credincioșilor, autorităților locale, precum și tuturor celor care, de-a lungul anilor, și-au adus contribuția la finalizarea lucrărilor.
Evenimentul s-a încheiat, așa cum era normal, cu o agapă frățească la care au participat, deopotrivă, credincioși, și oficialități.
Piatra de temelie a actualului edificiu religios proaspăt sfințit a fost pusă în preajma anului 2000, chiar lângă Biserica din tisă – monument istoric, datată din 1692, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, iar în ciuda greutăților financiare, aceasta a fost finalizată datorită implicării întregii comunități, dar și a autorităților și acțiunilor de strângere de fonduri și materiale inițiate de preotul Ionel Popoacă- cel care, nu de puține ori, a fost văzut muncind în curtea bisericii, împreună cu fiii săi, „mestecând ” la beton, determinând astfel și pe alții, prin puterea exemplului, să i se alăture.
Marius Mihai Coșerariu