Basul Ştefan Linu este alesul nostru pentru acest număr. Este un tânăr care face pe mulţi mândri şi, în primul rând, pe mama sa, Maria Linu, care îi este alături la cele mai multe dintre spectacole. Cu siguranţă şi tatăl său, care a părăsit această lume cu mai mulţi ani în urmă, în plină putere, ar fi foarte mândru, aşa cum era când fiii săi luau premii la concursurile şcolare cu specific muzical.
Ștefan Linu s-a născut în orașul Bicaz, județul Neamț. Locul copilăriei sale a fost Grințieșul, o mică comună de munte, unde a urmat și cursurile Școlii Gimnaziale. După Seminarul de la Neamț și Cursurile Facultății de Teologie de la Iași, urmează o carieră în muzică și este absolvent al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iaşi, pornind o carieră strălucitoare încă din anii studenției sub îndrumarea prof. univ. dr. Cristina Simionescu Fântână. Astfel debutul ca solist vocal l-a avut loc pe scena Ateneului Național din Iași, în rolul Papageno din opera „Die Zauberflöte” de W.A. Mozart, iar începând cu 2012, activează în cadrul Operei Naționale din Iași, ca artist liric, făcându-se remarcat în diverse roluri solistice pe scenele Operei Naționale din Iași și București.
Ulterior, își desăvârșește tehnica vocală cu personalități remarcabile ale scenei și pedagogiei lirice europene și mondiale, precum legendara Grace Bumbry, Alfio Grasso sau Horiana Brănișteanu și devine angrenat în numeroase demersuri artistice în Budapesta, Rimini, Milano sau Salzburg.
În stagiunile recente, Ștefan Linu a fost invitat la 4 Arts Festival în Câmpina și a avut apariții în concerte și spectacole în locații de prestigiu precum Teatrul Van Westerhout din Mola di Bari, Casa Memorială Béla Bartók din Budapesta, Neue Akropolis Philosophers Center din Salzburg, și pe scene lirice de top ale României, precum Operele Naționale Române din Iași și București. Este colaborator al Filarmonicii din Luxemburg, iar din 2012 activează permanent ca artist liric al Operei Naționale Române din Iași, gestionând în același timp și propriile producții.
Cel mai recent proiect incheiat se numește Recital de Muzică Românească realizat în Sala Henri Coandă a Palatului Culturii din Iași în ziua de 24 Ianuarie cu prilejul zilei Unirii Principatelor Romane iar în luna Decembrie a anului 2023 a încheiat rezindeta artistica de o luna de zile în Oslo, Regatul Norvegiei cu proiectul Lied performances. In between intimacy and entertainment, proiect finanțat de Ministerul Culturii, prin programul RO-Cultura. Din cadrul rezidenței amintim despre recitalul susținut cu ocazia Zilei Naționale a României în Norvegia, desfășurat în două părți în ziua de 30 noiembrie – mai întâi la Gamle Raadhus Scene, iar mai apoi la Ambasada României din Oslo și în finala susținut un recital de colinde românești și norvegiene intitulat Norwegian and Romanian Christmas Tunes alături de pianista Grace Jee Eun Oh, în data de 13 decembrie 2023, la Ambasada României din Oslo.
După precedentul articol din revista „Catharsis” a ținut să evoce pe învăţătoarea sa, Elena Rusu, de care, pe lângă profesionalismul domniei sale, își amintește cu plăcere cum aceasta descoperea melodiile cântecelor ascunse în spatele unor forme, ca prin mister. Cu aceeași plăcere povestește de „întâlnirile grupului folk organizate de prof. Daniel Dieaconu în vatra satului și de drumețiile în vârful muntelui Ceahlău ori Cabana Dochia, care devenea un sanctuar al armoniei, atunci când vremea încăpățânată de afară îi aducea pe toți laolaltă, în căldura acordurilor și a sufletelor lor înflăcărate de pasiunea pentru muzică și natură. Erau adevărate ceremonii ale muzicii și prieteniei. Sub cerul senin sau în fața vremii aspre, acordurile calde ale chitarelor, scârțâitul ușii de lemn de la cabană, mirosul îmbietor al cetinei de brad și al ceaiului de mentă, al vinului fiert cu scorțișoară, ciocnitul paharelor, forfota oamenilor cufundați în poveşti și râsete sau lătratul răgușit al câinelui de afară sunt câteva imagini ale timpului care părea ca se oprește. Creatorii acestei feerii erau deopotrivă învățătorii Mihai Panțiru și Ilie Alexandru, dăruitori de cunoștințe și bucurii, care împleteau cu aventurile noastre competițiile pe bicicleta și dansurile populare, domnul Ilie când nu găsea negativ sau formație care să ne acompanieze fluiera fiecare nota în parte ore întregi. Doamna Loredana Zaharia descoperea și perfecționa talentul nostru în preajma serbărilor, iar în zilele cu zăpadă domnul Rașchitor ne deschidea ușile către lumea sporturilor de iarnă, a ski-ului fond și alpin”.
Următoarea apariție inedită a basului Ștefan Linu, pe lângă spectacolele de stagiune ale Operei din Iași, va fi în cadrul Festivalului Classix în Holul de onoare al Palatului Culturii din Iași cu o compoziție inedită a lui Mirsaeed Hosseiny Panah intitulată I wish I were water.
Privind cele două articole dedicate lui Ştefan Linu în anii trecuţi în revista „Catharsis”, constatăm anvergura realizărilor sale recente şi din ultimele discuţii avute cu domnia sa am aflat despre noi proiecte, speranţe, visuri, despre freamătul artistic al băiatului din Grinţieş care a plecat să cucerească lumea. Mult succes, Ştefan, noi promitem să urmărim faptele tale artistice, aşa cum am făcut-o şi până acum, şi ne vom bucura să le facem cunoscute grinţieşenilor tăi şi nu numai!
