Din Valea Bistriței moldovenești – G.T. Kirileanu

„Sunt născut în satul Holda din Valea Bistriței moldovenești, comuna Broșteni, județul Suceava (acum județul Neamț), în 13/25 martie 1872. Tatăl meu, Grigore Chirileanu, era fiul unic al lui Ion Chirileanu, din familia Norocel, [care a fost vornicul satului Holda, venit la munte] din satul Mălini, județul Suceava. [. . .] Tata a fost pădurar la moșia Broșteni, având și vite multișoare. [. . .] Mama mea, Ioana, era fiica preotului din Holda, Teodor Ioanovici – popa Todică, cum îi ziceau oamenii [. . .]. La vârsta de 7 ani (împliniți martie 1879) murind mama la nașterea fratelui meu Simion și tata căsătorindu-se din nou, am fost luat spre creștere și învățătură la școală de părinții mamei mele, preotul Todică și preoteasa Axinia, cărora le datoresc tot ce a fost bun în sufletul meu”, scria G.T. Kirileanu într-un jurnal epistolar. Cărturarul a fost numit „patriarhul Văii Bistriţei” şi astăzi Biblioteca Judeţeană Neamţ îi poartă numele.

Valea Bistriței, începând de la Vatra Dornei și până la Bicaz, traversează o serie de localități care, la sfârșitul secolului al 19-lea și începutul secolului al 20-lea, se aflau sub administrația Casei Regale: Domeniul Regal Broșteni, Domeniul Coroanei Borca, Domeniul Coroanei Sabasa-Farcașa și Domeniul Coroanei Bicaz, la frontierele Moldovei din acele timpuri cu Bucovina și Transilvania. Braniștea mănăstirească Broșteni, atestată documentar la 1488 și devenită cu timpul moșie boierească și ulterior Domeniu Regal la 1877, a fost o zonă sălbatică cu faună bogată și puține așezări omenești. Satul natal Holda se afla pe moşia Broşteni, localitate ce era înşirată pe malul stâng al Bistriţei şi în lungul pârâului Puzdra și care a făcut parte, de-a lungul timpului, din mai multe unităţi administrativ-teritoriale: ţinuturile Câmpulung (Suceava) şi Neamţ, apoi judeţele Suceava şi Neamţ, actualmente în judeţul Suceava. Astăzi, din cauza dispunerii extrem de răsfirate a zonelor intravilane, Broșteni este orașul cu cea mai mare suprafață din România.

Actul de naştere, în original, al lui Gheorghe Teodorescu Kirileanu ne spune: „Din anul una mie opt sute şapte zeci şi doi, luna martie în cincisprezece zile, ora trii dupe amiazei. Act de naştere a lui Gheorghe de sex bărbătesc, născut eri în cătuna Holda, comuna Broşteni, la casa părinţilor sei din strada Holda; fiu al lui Grigore Băciuclu în etate de douăzeci şi şase de ani şi a Ioanei soţia în ­etate de douăzeci de ani, ambii de profesie cultivatori, domiciliaţi în comuna Broşteni”.

Copilul din Broşteni avea să urmeze un cursus honorum deosebit. Între anii 1906-1935 a fost în serviciul Casei Regale, deservind pe regele Carol I, apoi pe Ferdinand I, astfel că mai bine de un sfert de veac a fost bibliotecar al regilor României. Fără a face politică (prin funcţie, i se interzicea implicarea în politică) a fost trăitor al multor întâmplări ce i-au influenţat destinul şi traiectoria vieţii. A activat la serviciul de corespondenţă şi petiţii, apoi ca bibliotecar al Curţii Regale (1909) şi secretar general pe viaţă al Fundaţiei Culturale „Regele Ferdinand I”. S-a ocupat, printre altele, de corespondența în limba română și de petițiile adesate suveranilor, a stabilit audienţe, a fost sfătuitor, a compus cuvântări pentru diferite evenimente. Memoriile sale sunt de mare interes pentru cei interesaţi de imaginea familiei regale, fiind un martor important al istoriei României.

Pentru regiunea noastră, de mare interes este lucrarea „Descrierea moşiei regale Broşteni, judeţul Suceava”, o deosebită frescă a cursului mijlociu al Bistriţei, cu locuri şi oameni. În Neamul românesc al lui Nicolae Iorga, apărea în numărul 52, din anul 1906, următoarea recenzie semnată de însuşi marele istoric: „De vei lua în mână «Descrierea moşiei regale Broşteni, judeţul Suceava», de dl. Gh. T Kirileanu, nu se poate să n-o ceteşti până la sfârşit. Sunt acolo ştiri istorice, note despre gospodăria veche şi cea nouă, elemente de limbă şi cultură, cu totul necunoscute. [. . .] Monografia nu poate fi întrecută”.

Aceste rânduri elogioase erau adresate cărturarului Gheorghe Teodorescu Kirileanu, care debuta cu această monografie, rod al unor intense cercetări de teren şi de arhive, în istoriografia românească. Limba folosită este apropiată de cea a scrierilor lui Creangă, aspect recunoscut de Garabet Ibrăileanu, de Sextil Puşcariu, Simion Mehedinţi, Leca Morariu, Şerban Cioculescu, astfel că la recomandarea lui A.D. Xenopol, profesorul său de istorie, s-a preocupat de selectarea şi editarea manuscriselor lui Creangă.

G.T. Kirileanu şi-a legat ultimii ani din viaţă de oraşul Piatra-Neamţ, unde a fost unul dintre artizanii fondării unei biblioteci publice, căreia i-a dăruit mare parte dintre cărţile şi manuscrisele sale. Biblioteca Judeţeană Neamţ poartă numele „patriarhul Văii Bistriţei”, cărturarul din Holda Broştenilor, de pe „Valea Bistriţei moldoveneşti”…

Virgil COJOCARU