Originea numelui său vine din greaca veche, Ἀνδρέας, Andreas – care înseamnă bărbătesc, curajos. Sfântul Andrei sau Andrei de Iarnă, Indrea, Ziua Lupului sau Moș Andrei, supranume din tradiția populară, Sfântul Andrei, „cel dintâi chemat la apostolie”, pe care Iisus l-a făcut „pescar de oameni”, este cunoscut drept creștinătorul dacilor. Sfântul Apostol Andrei este numit și „Cel dintâi chemat”, deoarece el a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat.
A predicat în Scytia Minor (teritoriul de azi al Dobrogei). A propovăduit creștinismul în zona Mării Negre. A sfârșit ca martir fiind prins și răstignit la Patras pe o cruce în formă de X, cu capul în jos, denumită de atunci „Crucea Sfântului Andrei”.
Această sărbătoare este un memento la regăsirea unității Bisericii, iar Sfântul Sinod a proclamat ca această zi să fie ca un simbol, un simbol al protecției divine asupra României, o zi marcată cu cruce roșie.
Legenda spune că în noaptea de 29 spre 30 noiembrie tinerii ungeau cu usturoi ferestrele și ușile caselor, iar această noapte era cunoscută drept „noaptea strigoilor”. Se credea că acești strigoi „fac hori pe la răspântiile drumurilor, unde joacă cu strășnicie până la cântatul cucoșilor”. În această noapte se ascund melițele, vasele se pun cu gura în jos, iar vitele se păzesc cu mare atenție
Conform calendarului popular, ajunul Sf. Andrei se mai numește și noaptea strigoilor. E noaptea înfricoșătoare, când se adună lupii și lupoaica zămislește pui pe care-i va naște de Sf. Gheorghe.
Credințele populare ne oferă şi câteva povețe: dacă ne dorim să nu ne fie atacate vitele de lupi sau hoții să nu ne fure agoniseala pământului, în ajun nu este bine să măturăm, să toarcem, să aruncăm gunoiul sau să dăm bani cu împrumut. Femeilor le este interzis a se pieptăna și a se spăla. Sarea este descântată, după care se pune într-un ștergar gros și îngropată sub pragul ușii grajdului, iar de Sf. Gheorghe, va fi amestecată cu tărâțe și se va oferi animalelor ca protecție împotriva farmecelor sau de atacul lupilor. Tot în această perioadă, pentru ca să nu se ia mana, femeile vor presăra mac în jurul lor, după cum merge soarele, descântând, iar pe cornul boului din dreapta se va lipi o cruce de ceară. Ușile, ferestrele și țâțânele se vor unge cu usturoi în formă de cruce, astfel strigoii nu vor intra în casă. Se rostesc descântecele împotriva mușcăturilor de lup:
„Pleacă vâlhul la râu
Să bea apă:
Pe cale,
Pe cărare,
Se-ntâlnește
Cu …
În cale,
Îl mușcă
Și-l tulbură,
Păsărică,
Furnică
Se făcu.
Pe bucen se sui
Bucenul se-aprinse
Ploaia îl plouă,
Și-l stinse.
Maica Precista veni,
Cu trei bețe de alun,
Și cu para de argint
Să-i dea
În gură să bea,
Leacul să-i dea.
Să rămână… curat
Luminat,
Ca aurul strecurat…
Cea mai mare primejdie va fi dacă în această noapte se va rosti cuvântul „lup”, pentru că imediat îl poți întâlni. Tot în această noapte se spune că ies strigoii din morminte. Este noaptea oamenilor-lup, a vampirilor, a celor blestemați să n-aibă liniște-n mormânt. Se pare că strigoii îi atacă pe cei care nu vor mânca usturoi, le vor suge sângele și le vor mânca inima, victimile transformându-se la rândul lor.
Cum arată un strigoi?
Ziua sunt oameni obișnuiți, dar după miezul nopții, sufletele lor părăsesc corpul și pleacă în căutarea altora pe la răspântii de drumuri sau unde s-au sinucis oameni. La primul cântat al cocoșilor strigoii se reîntorc în morminte. Aceștia au soții, iar ele dansează în jurul clopotelor cu părul despletit, dezbrăcate, mai sunt cunoscute sub denumirea de „iele”.
Noaptea aceasta are și o conotație magică. Se crede că dacă se va pune într-un vas apă și crengi de măr, iar ele înfloresc până la Anul Nou, atunci va fi belșug și noroc. Rămurelele se vor folosi pentru sorcovă. Fetele de măritat vor pune sub pernă 41 de boabe de grâu. Dacă noaptea visează că li s-au furat boabele anul ce vine se vor mărita!
Sf. Andrei e cap de iarnă, acum coboară și lupii de la munte. În noapte de Sf. Andrei se observă luna. Dacă luna e plină și cerul senin, iarna va fi moinoasă; dacă luna e plină și cerul întunecat, dacă ninge sau plouă, peste iarnă urmează zăpezi mari și grele.
Roxana GABOR-TĂNASE
