În 1866, când prințul Carol I a ajuns în România, a rămas neplăcut surprins de sărăcia pe care a găsit-o, mai ales la sate. Și-a propus să modernizeze țara, dar cu ce bani? O țară mică, avea un buget mic. Nevoile bănești ale Casei Regale erau acoperite din bugetul statului, nu de puține ori Carol fiind nevoit să ceară bani familiei Hohenzollern pentru cheltuielile palatului sau pentru operele de caritate ale principesei Elisabeta. După proclamarea regatului, Carol I s-a gândit că bugetul de care avea nevoie trebuia să fie compatibil cu noul statut regal. Ion I.C. Brătianu a propus Camerei Deputaților ca statul român să acorde regelui, printr-o lege specială, dreptul de a administra și a beneficia de folosința a 1% din cele 1200 de moșii aflate în posesia sa. Opoziția nu s-a prezentat la vot, în timp ce deputații, avându-l în frunte pe prof. universitar ieșean Andrei Vizanti, au votat în unanimitate. Domeniile Coroanei, așa cum au fost numite moșiile, însumau, după cum aflăm dintr-o Enciclopedie din 1930, aproximativ 130.000 de hectare, din care 48.000 ha erau teren arabil. La 9 iunie 1884 a fost publicată Legea Domeniilor Coroanei, iar această instituție regală a durat până la abdicarea regelui Mihai. Cele 12 moșii aveau în cuprinsul lor terenuri arabile, fânețe, păduri și erau dispuse în județele Brăila, Dolj, Ilfov, Prahova, Râmnicu-Sărat, Vaslui, Neamț, la Bicaz, și Suceava la Borca, Mălini, Sabasa Farcașa și Broșteni. Populația totală era de 52.000 de locuitori. Administrator al Domeniilor Coroanei a fost Ioan Kalinderu (1840-1913). Kalinderu și-a luat misiunea în primire cu toată responsabilitatea, luptând cu o populație la început reticentă, să dezvolte educația, cultura, igiena, să înfrângă pe cât posibil sărăcia. În 1884, Carol I a oferit lui Kalinderu 10.000 de franci pentru construirea sau reabilitarea bisericilor, pentru înzestrarea școlilor cu cele necesare. În 1886, regele a mai oferit 60.000 de franci pentru construirea unor școli. Satele de pe Domeniile Coroanei erau modele pentru restul țării. Până în 1910 s-au construit clădiri pe domenii, în valoare de 10 milioane de lei. În curtea liceului Borca există două asemenea clădiri, reabilitate și funcționale. Casa vânătorului, astăzi Ocolul Silvic, reabilitată, mai păstrează specificul în partea din față. Altă clădire foarte interesantă se află în centrul comunei, ea a găzduit pe rând internat, farmacie, poștă. Acum se află într-un proces de recondiționare.
Bibliografie
Berian, A.- Monografia Domeniului Borca și Sabasa-Farcașa din județul Suceava, 1906, București, Tipografia Gutenberg
Berindei, D. – Societatea română în vremea lui Carol I, București, Editura militară,1992
Bulai, I, Țulea, S., Nicolaescu, S., Slotea, E.- Carol I, Editura Cetatea de scaun Târgoviște, 2016
Povestea Domeniilor Coroanei readusă la viață, serial TV realizat de Cristian Tabără, Emisiunea Exclusiv în România, noiembrie, 2023
Iolanda LUPESCU