Stagiul militar. Garda Regală. Istoricul Gheorghe I. Brătianu consemna despre Generalul Nicolae Dăscălescu că ⹂rareori un simț mai înalt al datorie și al dreptății s-a împerecheat cu mai desăvârșită simplicitate.ˮ La o astfel de datorie a fost chemat și Neculai Butnaru – urmând astfel exemplul generalului cu origini nemțene – atunci când va fi repartizat de către Comisariatul Militar Bacău pentru a-și efectua stagiul militar obligatoriu în cadrul Batalionului de Gardă Regală de la Sinaia. Astfel, în vara anului 1946, tânărul de 22 de ani ajunge la poalele Carpaților, la reședința de vară a familiei regale. Castelul Peleș, o capodoperă a arhitecturii și artei europene, este construit astfel: ⹂lucrările debutează în 1873, sub conducerea arhitectului german Wilhelm von Donderer, […] castelul fiind inaugurat la 7 octombrie 1883.ˮ Arhitectura Peleșului este ⹂tributară neorenașterii germane prin […] spectaculozitatea acoperișului cu turnuri și coșuri […] [și] se remarcă [prin] folosirea plafoanelor casetate, din lemn sculptat și stuc, […] vitralii ornate cu scuturi nobiliare și scene medievale, […] [precum și prin] folosirea coloanelor canelate.ˮ Castelul avea și un rol simbolic, ⹂devenind leagănul dinastiei române, odată cu nașterea primului fiu al cuplului princiar Ferdinand și Maria, viitorul rege Carol al II-lea.ˮ
Trebuie însă de remarcat și frumusețea locului unde era situat Peleșul, descris într-un mod artistic și literar de Carmen Sylva (Regina Elisabeta I a României): ⹂din Bucegiul, care, vechi de bătrân ce este, a văzut așa de multe, se avântă clocotind un pârâu de munte, atât de sălbatic și de năvalnic, încât parcă […] ar voi să cutremure lumea toată,ˮ ori ⹂Caraimanul, întunecat și amenințător, răsare dintre ceilalți munți cu stâncile sale strașnice, dintre care parcă s-ar fi dezlipit o bucată, rămânând atârnată la jumătatea drumului.ˮ
În acest loc mioritic, într-un edificiu de frunte a statului român, inspirat de arhitectura și arta apuseană și integrat într-un cadru pe cât de solemn, pe atât de riguros, un tânăr de 22 de ani, fiu de țăran de pe valea Bistriței, avea să fie în slujba Regelui Mihai pentru următorii doi ani, devenind soldat al Batalionului de Gardă Regală. Rămâne ca în următoarele rânduri să conturez rolul pe care îl avea de îndeplinit un cadru militar, aflat în componenta Gărzii regale.
În acest batalion a fost repartizat și Neculai Butnaru, în Corpul Gradaților cu gradul de caporal, având specialitatea militară de pușcaș. Rolul lui, precum și al camarazilor săi, era de a păzi perimetrul castelului Peleș, începând de la stradă și până la marginea pădurii. Erau distribuiți atât la poarta castelului, cât și la santinele, fiecare soldat având câte un câine de pază (acești câini erau dresați într-un centru specializat la Sibiu). Programul unei zile pentru soldatul Gărzii Regale era următorul: 3 ore de gardă, când asigurau paza edificiului și a familiei regale, urmate de 3 ore de odină și continuând cu 3 ore de veghe. Orele de veghe constau în antrenamente, pregătire militară și chestiuni de logistică. La îndeplinirea celor 3 ore avea loc schimbul de gardă, soldații din post fiind înlocuiți de camarazii lor, asigurând astfel o protecție permanentă a castelului. Aici îi revenea următoarea sarcină lui Neculai, de a coordona schimbul de gardă, în calitatea sa de comandant de grupă.
Fiecare acțiune se desfășura cu mare strictețe, soldații fiind uneori închiși în cazarmă, spre exemplu, iar la sosirea Regelui Mihai, acesta era întâmpinat de gardă (de cei aflați atunci în orele de veghe), și îi ofereau onorurile, iar comandantul gărzii, ori un alt ofițer, îi aducea raportul suveranului. Un moment legat de șederea lui Neculai la Sinaia în acei ani, este vizita părinților lui din vara lui 1947. Cei doi țărani dintr-un sat al Văii Bistriței ajung la Castelul Peleș, vizitându-și fiul, pe care îl văd îmbrăcat în uniforma Gărzii Regale. Și pentru că în acel timp era foametea de după război, părinții îi vor lăsa o mică parte din ⹂păpușoiulˮ cules în acel an. În ceea ce privește situația politică, soldații aveau cunoștințe despre activitatea guvernului Groza sa, ori despre ⹂Greva Regalăˮ, din ce mai aflau din presă, sau din discuțiile purtate cu superiorii lor.
(Va urma)
Flavian CHIFU
