În ultimele decenii, tehnologia a avut o dezvoltare fulminantă, de la calculatoare care acum 50 de ani cântareau câteva zeci de kg, la telefoane inteligente și tablete care cântăresc câteva sute de grame și cu o viteză de procesare incomparabilă, de la telefonie prin fir la video pe net în timp real, de la presa tipărită pe hărtie la platforme media online și exemplele pot continua. În acest context este necesar ca orice persoană să aiba o minimă cultură informatică. În cele ce urmează mi-am propus să punctez câteva detalii elementare de securitate în mediul online.
Fie că este vorba de securizarea conturilor din diverse aplicații sau platforme, fie informațiile care ni se oferă prin mediul online, este foarte important să respectăm câteva reguli de bază a securității în mediul online.
Orice persoană care utilizează un telefon smart are cel puțin un cont de email, cu cât utilizarea este mai intensă numărul de conturi crește: email, rețele de socializare, conturi la rețele de comunicații și utilități, conturi pentru banking online, comerț electronic etc.
Prima regulă este ca toate conturile sa fie securizate de o parolă “puternică” și care să nu se repete de la un cont la altul (pe cât posibil să nu fie nici măcar asemănătoare). O parolă puternică trebuie să aibă cel puțin opt caractere, să conțină cifre, litere și caractere speciale.
De ce este important să avem conturile protejate?
Poate că multe persoane ignoră măsurile de protecție, deoarece consideră că nu au informații esențiale în mediul online. Lucrurile nu stau deloc așa. De exemplu un cont de email furat, la care poate că nici nu sunt toate informațiile personale adevărate, poate fi utilizat de către hoț în fraude bancare sau de comerț electronic. Cred că este neplăcut să participi la o anchetă în acest sens din postura de suspect. Mai mult, cred că este neplăcut ca informațiile de pe conturile de socializare să ajungă pe mâna unor impostori.
Dacă în era comunistă tot ce se dădea la TV sau în presa scrisă era “sfânt” și populația într-o proporție covârșitoare credea tot ce era astfel prezentat, în zilele noastre mass-media, și mai ales cea online, ne oferă o mulțime de informații, unele adevărate, altele stilizate într-un anumit sens sau chiar false. Din această cauză, orice persoană trebuie să poată distinge ce este adevăr și ce este mistificare.
Exemple în acest sens ar fi multe. O să prezint doar două.
Există o platformă de știri online care din când în când anunță decesul unei personalități, a unui artist foarte cunoscut, care ulterior se dovedește a fi o știre falsă. Deși distribuie știri false, totuși acea platforma are sute de mii de vizualizări. Dacă distribuie în mod constant știri care se dovedesc a fi false, de ce am mai avea încredere în restul știrilor prezentate acolo?!
Un alt exemplu este nuanțarea unor informații adevărate la bază. Spre exemplu pe o platformă (foarte cunoscută) de știri online, titlul mare și viu colorat: “Iadul se dezlănțuie zilele următoare. Vreme cruntă pentru România”. Analizând atent informațiile expuse, de fapt anunță că undeva în luna ianuarie, va ninge pe alocuri viscolit și se poate depune strat de zăpadă de 20-30 cm. Atunci ne întrebăm care iad? Care vreme cruntă? Suntem în mijlocul iernii şi crunt ar fi dacă erau 30 de grade.
O altă mare problemă ce poate să apară în comunicațiile din mediul online este transmiterea de false informări, care par să fie din partea unor instituții sau persoane cunoscute. Există echivalentul și în mediul fizic (cum ar fi “metoda accidentul” sau “angajatul de la gaze”), dar în mediul online au luat o amploare fără precedent. De aceea trebuie să reușim să discernem care este o informare reală și care este falsă. Nu accesam link-uri suspecte, chiar dacă par sa fie de la bancă, şcoală, cunoscuți etc. Trebuie să analizam cu atenție adresa de email și contul expeditor. Putem chiar să întrebam mai întîi presupusul expeditor dacă ne-a trimis ceva. Ce se poate întâmpla dacă accesam link-uri care vin de la alte persoane/instituții decât cele pe care le cunoaștem? În cele mai multe cazuri instalăm un program malițios (virus). Virușii sunt de diferite tipuri, cu acțiuni diferite și multiple. Pot doar să îngreuneze funcționarea dispozitivului pe care s-a instalat, pot să trimită la o anumită adresă toate datele pe care le găsește pe dispozitiv, pot să cripteze datele și să ceară o sumă de bani drept răscumpărare sau chiar să compromită total funcționarea dispozitivului (această ultimă situație este des întâlnită în domeniul industrial sau militar). În ultima vreme majoritatea soluțiilor antivirus oferă și o protecție a navigării în mediul online, blocând paginile suspecte de a fi cu conținut malițios.
Dacă ni se cere actualizarea unor date cu caracter personal, este foarte important de știut că nicio instituție nu cere nume de utilizator, parole, pin de card, IBAN etc. Datele cu caracter personal cerute vizează schimbări de nume, domiciliu și mijloace de comunicare (email și/sau telefon).
În concluzie, pentru o minimă protecție și o informare cat mai corectă în utilizarea mijloacelor de comunicare digitale, ar fi de respectat câteva reguli simple:
-Conturile să fie protejate de parole puternice (construite din litere, cifre și caractere speciale);
-Informațiile de pe platformele de știri să fie verificate pe cel puțin trei surse (credibile) diferite;
-Să ne asiguram că ceea ce primim drept informare vine de la adresa de email a instituției sau persoanei care pretinde că este. Să nu ne grăbim în a accesa diverse link-uri primite, fără o minimă verificare.
-Să avem instalată o soluție antivirus și pe cât posibil să fie actualizată. Nu oferim niciodată vreunei persoane sau instituții parole, pin de card, nume de utilizator etc.
Alexandru Ioan UNGUREANU
