Cercurile pentru elevi de altădată de la Liceul Borca (I)

În anii ’50-’80, au fost înființate mai multe cercuri pentru elevi la Liceul Borca (Școala Medie de 10 ani), cercuri ce completau activitatea de la diferite discipline școlare: limba română, matematică, geografie, fizică, educație fizică, muzică etc.

Acestea erau cerute la acea vreme și de către organizația de pionieri și veneau în completarea celorlalte activități educative care se desfășurau în școală sau în afara ei.

Din aceste cercuri făceau parte elevii care aveau anumite înclinații tehnice, artistice, literare, sportive, practice sau îndrăgeau anumite discipline școlare. De altfel, unul dintre obiectivele organizației pionierești era acela de cuprindere a unui număr cât mai mare de elevi în cercuri tehnico-științifice, aplicative,  artistice, sportive.

Cercul de radioamatori a fost înființat în anul 1956 de către profesorul de fizică (și fost învățător), Alexandru Țăranu. În cadrul acestui cerc, a fost construit primul radioemiţător de pe valea Bistriţei. În cartea domnului prof. Gh.Țigău „Liceul „Mihail Sadoveanu” Borca-Neamț. O școală pentru toți. 1953-2003” este publicată o fotografie cu domnul profesor și aparatul construit de către dumnealui și elevi.

Profesorul Popa Valeriu (matematică) a pus bazele unui cerc de teatru și a unui cerc de matematică în perioada 1960-1963, timp în care a fost predat la Borca. Cu echipa de teatru a liceului susținea spectacole în localitățile vecine: „Mari succese am avut cu piesa „Nota zero la purtare”, de N. Stoenescu, ai căror excepționali protagonist erau Traian Florea, Lazăr Mircea, Vasile Danielescu, Gheorghe Măntescu, Dumitru Condrea, Aflorei Elena, Dorel Rusu, Paraschiva Cristea și Lucia Buruiană” (Țigău, Gh., „Valori și destine din Borca-Neamț”, Ed. Nona, Piatra-Neamț, 2015, p. 296). Și înaintea dumnealui, învățătorii înființau trupe de teatru cu elevii talentați și prezentau piesele la serbări, cercuri culturale, sărbătorirea unor evenimente istorice.

Spre exemplu, dna învățătoare Lupu Emilia (mama doamnei bibliotecare Iolanda-Ana Lupescu) a pus în scenă piesa „Un pedagog de școală nouă”, I.L. Caragiale în anul 1957. Personajul – elevul Ionescu– a fost interpretat de către școlarul Rusu Dorel, viitor profesor de limba și literatura română la școala noastră (Iolanda-Ana Lupescu, „Borca. File de monografie”, Ed. Cetatea Doamnei, 2021).

În cadrul Cercului cultural Borca, elevii au prezentat „Arvinte și Pepelea” de V. Alecsandri în anul 1902, iar în fața reprezentanților Domeniului Coroanei a fost prezentată piesa „Prințul Puf” în 1903, învățători fiind la acea vreme soții Popovici Constantin și Eugenia. Piese de teatru realizate cu elevii au fost puse în scenă cu prilejul șezătorilor culturale  de către învățătorii Cornelia Hrițcu și Vasile Codrescu: „Doctorul știe tot” și „În sărbători” (decembrie1938), sceneta istorică „Moș Ion Roată și Unirea”, I. Creangă (ianuarie 1939).

Cercurile de matematică au continuat și în anii ’80, acestea fiind conduse de către profesorii de matematică Andronic Ion (fost elev al lui Valeriu Popa), Doroftei Mihai și Cotîrgășanu Constantin. Astfel de cercuri au fost organizate și la învățământul primar de către învățătoarele Floroiu Emilia și Mrejeru (Bondar) Gladiola. Micii școlari rezolvau probleme și din „Gazeta Micilor Matematicieni”, înființată de prof. Ștefan Țifui de la Șc. Grințieș. Elevii erau rezolvitori de probleme, iar doamnele învățătoare de la Școala Borca au fost propunătoare de exerciții și probleme, unele fiind publicate în Gazetă.

Dragostea pentru matematică a dus la organizarea taberelor de matematică la Liceul Borca, alături de tabere de odihnă, radioamatorism, fizică, limba engleză la care participau elevii din județ și din țară(1965-1992). Au fost acceptați și elevi din Borca, iar în 1987/’88 au participat și câțiva elevi din învățământul primar, clasele III-IV, cărora le-au predat atât prof. de matematică, cât și înv. Floroiu E. și Mrejeru G.

În prima parte a zilei aveau loc ore de matematică, apoi activități sportive, artistice, drumeții la izvorul Borcut, excursii de o zi (Durău, Suceava, Tg. Neamț), întâlniri și activități comune cu elevii din Borca, vizionarea de filme la căminul cultural, focuri de tabără.

Director de tabără la Borca a fost prof. Bondar Viorel, iar administratorul taberei a fost dna Ana Elvira. Orele de matematică erau susținute de către profesorii de la Borca, dar și de către profesorii ce însoțeau elevii în tabără, dintre care amintesc: prof. Gheorghe Amaicei (Piatra-Neamț), prof. Ștefan Țifui (Șc. Grințieș), prof. Ion Radu (Bacău).

Cercul de educație rutieră și karting a fost condus de către dl prof. Tănase Ioachim (fizică). Pe lângă învățarea noțiunilor teoretice de educație rutieră, elevii erau instruiți cum să circule corect cu bicicleta și erau pregătiți pentru concursurile pionierești de educație rutieră, conducerea bicicletei și a kartului. La începutul anilor ’80 au fost aduse trei karturi, câte unul pentru școlile din Borca, Sabasa și Mădei, dar numai la Borca acesta a fost utilizat în cadrul cercului.

Concursurile de karting aveau loc la Bicaz, Piatra-Neamț și Roman, iar cele de educație rutieră și conducerea bicicletei la Bicaz și Piatra-Neamț. Și după Revoluție au mai avut loc în zona noastră concursuri de educație rutieră la Școala Galu, Poiana Teiului.

În cadrul acestora, elevii, pe categorii de vârstă/clasă, participau la mai multe probe: completarea unui chestionar (legislație rutieră), conducerea bicicletei (de regulă, marca românească „Pegas”)  sau a kartului (la concursurile de kart), în linie dreaptă, cu  ocolire a cinci jaloane, menținerea echilibrului pe bicicletă, traversarea sau ocolirea unui obstacol, săritură peste el etc. Elevii de la școala noastră au obținut rezultate frumoase la aceste probe.

(Va urma)

Gladiola Bondar