În epoca globalizării și a mondializării culturale, conștientizarea valorilor noastre identitare, pornind de la creația folclorică reprezintă un demers imperativ, justificând, dacă mai era nevoie, legitimitatea prezenței românești în patrimoniul european. Doar cunoscându-ți rădăcinile, vei accede către modelul propriei spiritualități, te vei deschide către spiritualitatea universală, ajungând aproape de esența eternă a umanității.
Cea mai importantă cale de reconstituire a unei mitologii păstrate în oralitate, cum este cea care configurează mentalul românesc popular, rămâne însă investigarea textelor folclorice. Volumul „De la Piatra Neamț, pe vale: Folclor literar-muzical din Ținutul Neamțului”, publicat la Editura Hoffman, în anul 2022 reprezintă, datorită numărului textelor și calității materialului muzical, o culegere valoroasă pentru zona Neamțului. Autorii, Delia Stoian Irimie și Ghiță Dandu și-au îndreptat atenția în special asupra muzicii vocale de joc, dar au explorat și alte forme folclorice, acceptate de colectivitatea din zona de proveniență.
Delia Claudia-Stoian este conferențiar universitar doctor la Academia de muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Își începe cariera didactică în anul 1998, ulterior înființând Ansamblul de Muzică Tradițională „Icoane Moldave”pe care îl conduce și în prezent. Alături de activitatea didactică și pedagogică desfășoară o bogată activitate artistică ca interpretă de muzică populară, participând la diverse festivaluri de folclor atât în țară, cât și în străinătate. A publicat sau a fost colaborator la mai multe volume de specialitate „Obiceiuri de înmormântare din zona subcarpatică a Moldovei”, „Repertoriu funebru din zona subcarpatică a Moldovei”, „Haidăul. Folclor coregrafic din județul Alba”, „Muzică vocală tradițională din Sălaj, „Colinde românești”și este autoarea unor numeroase articole în publicațiile de specialitate.
Ghiță Dandu este un rapsod popular, născut la 27 februarie 1965 în comuna Pângărați din județul Neamț. În anul 1987 a absolvit, cu notă maximă, cursurile Școlii Populare de Arte din Piatra-Neamț, la clasa prof. Nela Frâncu, care va șlefui talentul tânărului artist. În paralel cu activitatea culturală, urmează cursurile Școlii de maiștri electricieni „N.V.Carpen”, continuând tradiția familiei în alegerea meseriei practicate, și absolvă apoi Facultatea de Drept din București. Creator, culegător și interpret de folclor recunoscut, a devenit membru al UCMR-ADA și a imprimat două albume de muzică populară care l-au consacrat printre soliștii nemțeni de marcă. Iubit de public, participă activ la emisiuni de televiziune, este prezentator de evenimente culturale și cântă la spectacolele tradiționale zonale. Este unul dintre colaboratorii dragi ai Festivalului Haiducilor din Grințieș, multe melodii culese de dumnealui regăsindu-se în repertoriul Cetei lui Vasile cel Mare: „Bistricioarî, curgi la vale”, „De-aș trăi ca bradu-n munte”, „Cântă bucium pi Ceahlău” etc.
Prefața volumului este semnată de dna conf. univ. dr. Delia Stoian- Irimie care apreciază cercetarea realizată de domnul Ghiță Dandu, numărul impresionant al cântecelor vocale de joc, culese, create și interpretate de neobositul culegător de folclor. Cântecul vocal de joc este un gen muzical care are o largă răspândire și circulație, prezentând atât straturi evolutive, cât și aspecte cu caracter zonal. Genul se diferențiază esențial prin ritmul de joc, structurile ritmice adaptându-se tempo-ului și formulelor ritmice practicate în zonă. Cântecele de joc se pot executa și în afara dansului, caz în care suportă ușoare rubatizări, nemaifiind prinse în rigoarea dansului și acompaniamentului.
Cuvântul-înainte și motto-ul ilustrează dorința rapsodului de a îmbogăți lada de zestre a folclorului nemțean și de a ne face părtași la călătoria Domniei Sale: „Mărturisesc că am scris această carte, din nevoia de a-mi demonstra că pot! Că pot să opresc, măcar pentru o clipă trenul vieții și să vă invit pe toți în vagoane. Să cunoaștem împreună câte ceva din tradițiile, cântecul și jocul popular nemțean!”.
Volumul este structrat în capitole după clasificări riguroase ale creațiilor populare muzicale și literare: Cântece despre natură, țară și locurile natale, Cântece de dragoste și de dor, Cântece de joc, Cântece satirice și de petrecere, Cântece de militărie și de război, Cântece păstorești, Cântece despre îndeletnicirile zonei, Cântece de jale și de bătrânețe, Cântece sociale, Cântece de înstrăinare, Cântece despre mamă, Cântece de nuntă, Orații de nuntă, Colinde de Crăciun, Teatru popular de iarnă, Urături.
În final regăsim o listă cu regionalisme și arhaisme și, în loc de postfață, câteva considerații ale prietenului autorului, interpretul de muzică populară Titi Cozma care, alături de rapsodul popular Neculai Gavriliu, au fost informatorii ce au contribuit cu o parte din materialul folcloric original.
Exprimând poetic gândirea mitică a comunităților tradiționale în credințe, tradiții, metafore și imagini, lectura acestor cântece populare românești provoacă încântare prin sincretism, mândrie prin conștientizarea valorilor transmise pe cale orală din timpuri imemoriale și se constituie într-un material de studiu prețios pentru tinerii interpreți din zona Neamțului.
Cristina Ramona CHIRILĂ
