„Și pe ploaie și pe vânt Am făcut un jurământ Să fim bune jucătoare, Mâtze negre-nvingătoare…” Pe la începutul anilor 1900, un nou sport – rugby-ul – a fost adus în țară de câțiva tineri ce studiaseră în Anglia și Franța, care s-au întors aducând cu ei în bagaje şi o „ciudată alcătuire de piele, umflată pe dinăuntru ca o bașică de porc, gogonată şi săltăreață” și așa a debutat acest joc de angajament, de luptă, bărbătesc. Dar iată că acest sport nu este doar un apanaj al bărbaților. Articolul nostru vă va convinge. Profesor de educație fizică, singurul…
Autor: Ecoul Muntilor
Spațiul subcarpatic oriental al Neamțului mărginit de Muntele Ceahlău și străbătut de Bistrița, întâlnit în istorie sub diferite denumiri, fiind organizat și reorganizat în foarte multe moduri, liber sau dominat de străini, cu moșii lucrate de țărani dependenți, clăcași sau vecini și sate de răzeși, domenii mănăstirești, nobiliare, ale domnitorilor și regilor, rămâne, chiar și pentru un amator care dorește să studieze din istoria locului, o piatră de încercare, cu multe, multe necunoscute și descoperiri interesante. Neamțul nu poate fi izolat de credință, indiferent de vremurile și stăpânirile vremelnice. Aici nu vorbim, însă, de o simplă religie a unor…
Istoria citită pe chipurile oamenilor, în inima lor și în cuvintele pe care le spun din suflet este o experiență deosebită pentru oricine dorește să aducă în actualitate vremurile de demult. Pe chipurile bătrânilor măcinate de trecerea inevitabilă a timpului, dar și de greutățile prin care au trecut, se poate vedea limpede puterea… o putere care te face să te simți mic în fața personalității lor deosebite. Cu cât au suferit mai mult, cu atât par mai puternici, mai limpezi, mai hotărâți, mai netemători. Atunci când le aduci aminte de copilărie, fața se luminează, inocența vârstei ieșind la lumină, de…
Anul acesta, în perioada 19 – 20 august, vă invităm la Grinţieş, în “Poiana lui Vasile cel Mare”, sub muntele Grinţieşului, unde are loc ediţia a VII-a a Festivalul Haiducilor. Începând de sâmbătă, 19 august 2023, orele 12.30, vă aşteptăm într-un loc special, unde natura este la ea acasă, se simte aerul pur al munţilor şi apa susură la picioarele oricui trece pe acolo, pentru două zile pline de distracţie, muzică şi voie bună. Vom avea concursuri amuzante, de vitejie şi putere, concursuri pentru adulţi şi pentru copii, întreceri ale celor mai talentaţi cântăreţi, frumusețea costumelor populare va fi premiată…
Numărul 9 al revistei noastre apare în format tipărit la început de august. Un august care ne aduce hramul şi „Ziua” muntelui Ceahlău, „Ziua Marinei” la Bicaz şi Festivalul Haiducilor la Grinţieş. Deschidem revista cu o poveste despre Vasile cel Mare, haiducul ştiut de mulţi din „Judeţ al sărmanilor” a lui Sadoveanu sau din balada culesă de Alecsandri: „Toată vara-n Grinţieş Şi iarna stoler la Ieşi…” La poalele muntelui Grinţieş se ţine cea de-a şaptea ediţie a unui festival aflat sub semnul haiducilor şi haiduciei, sub semnul lui Vasile cel Mare. Am alăturat un desen realizat de Dimitrie Iavorschi pentru…
Micuța localitate de pe Valea Bicazului a fost timp de o săptămână o adevărată capitală a folk-ului juvenil românesc, aşa cum am arătat-o într-un articol anterior. A fost un efort deosebit al Asociației Culturale „EU CRED”, care a organizat „Tabăra și Festivalul Național de Creație și Interpretare DĂM FOLK”, ediția a 8-a, la Centrul Cultural Bicazul Ardelean. Folkistul Marius Coşerariu, sprijinit de prietenii săi, a creat un festival de mare succes, într-un excelent meleu aflându-se cântecul, poezia şi patriotismul. Au urcat pe scenă: Cristina Marin și formația „The Stranger” din Bicaz, Nidal Ştefan al Essad (Bacău), Grupul LYRA (Măcin, Tulcea),…
Despre Bătrâni şi Bătrâneţe. Copilul vrea să ajungă la maturitate, omul matur nu vrea să ajungă la bătrânețe, dar bătrânețea vine. Spunea cineva: „Ea vine și își înfige gheara în grumazul omului”. De aceea majoritatea celor vârstnici sunt aplecați, sunt oameni cu fața mai spre pământ. În societățile trecute, să nu zic chiar arhaice, dar în societățile trecute bătrânii erau în mare cinste. În societatea modernă bătrânii nu mai sunt în cinste. În societățile arhaice bătrânii alcătuiau un așa numit sfat al bătrânilor sau sfatul înțelepților. Ei conduceau comunitățile. Astăzi bătrânii sunt mai marginalizați. Duceți-vă în marile orașe, duceți-vă…
La 25 iulie este prăznuită Adormirea Sfintei Ana, această sărbătoare fiind unul dintre cele patru hramuri ale bisericii „din coastă” din Poiana Largului. Cel principal este „Buna Vestire”, apoi acesta, „Adormirea Sfintei Ana”, iar la strămutări au fost preluate hramurile celor două sate vecine: Sfântul Nicolae de la fosta biserică din Poiana Teiului și Sfântul Vasile cel Mare, hramul oamenilor din fostul sat Poiana Zăvoiului.Sfânta Ana a fost bunica după trup a Domnului nostru Iisus Hristos, mama Sfintei Fecioare Maria. Ea era din seminția lui Levi și a fost fiica Mariei și a preotului Natan (Mathan) din neamul lui Aaron.…
De sărbătoarea Sfântului Ilie, un sobor de preoți în frunte cu părintele protopop Ionel Cuțuhan și părintele stareț al Mănăstirii Peru Vodă, Hariton Negrea, a săvârșit slujba de sfințire a crucii și a Peșterii Călugăriței. Pornind pe drumul Farcașei, se ajunge după 20 de minute de mers cu mașina într-un loc desprins parcă dintr-o proză a lui Sadoveanu. Așteptam să-l vedem pe bătrânul Nour care le întinsese o cursă leșilor. Creste înalte și împădurite, printre care soarele își arunca sulițele de lumină, susurul pârâului Farcașa, liniștea netulburată de nimic și de nimeni, izolarea care îndeamnă la meditație și la regăsire…
O micuță localitate de pe Valea Bicazului, de la sud de muntele Ceahlău, va fi timp de o săptămână capitala folk-ului juvenil românesc. Cum? Prin efortul Asociației Culturale „EU CRED”, care organizează Tabăra și Festivalul Național de Creație și Interpretare DĂM FOLK, ajunsă la ediția a 8-a, la Centrul Cultural Bicazul Ardelean. Sufletul manifestării este folkistul Marius Coşerariu, sprijinit de comunităţile din zonă şi de prietenii săi din întreaga ţară. Prezentator este poetul Gheorghe Filip. Tabăra se adresează copiilor și tinerilor până-n 24 de ani, iubitorilor de muzică folk și poezie. În fiecare seară, începând cu ora 20,00, artiștii, mari şi…