Iubirea față de munte o am încă de cand eram copil și mergeam cu părinții în zonele de agrement din Valea Jiului în munții Straja, dar cea mai mare influență asupra mea a fost perioada petrecută în zona Grințieșului. De la vârsta de 12 ani am crescut la Grințieș unde mi-am dezvoltat bazele necesare pentru ceea ce am devenit în viața de adult. Ideea de a urca toate cele Șapte Vârfuri de pe glob mi-a venit la începutul anului 2023 când mă aflam într-o mică expediție montană în munții Atlas, cei mai înalți munți din nordul Africii cu o altitudine…
Autor: Ecoul Muntilor
În 1937 se împlineau 100 de ani de la nașterea marelui povestitor humuleștean. Ce activități s-au desfășurat cu această ocazie aflăm din presa vremii. În martie 1937, cu sprijinul Cercului cultural al corpului didactic primar din Târgu-Neamț și din inițiativa sa au fost organizate o serie de manifestări după cum aflăm din ziarul „Opinia”. Programul manifestării a cuprins: o ședință în memoria scriitorului a Cecului Cultural al școlii primare nr. 3 de fete Humulești, între orele 08.30 și 10, unde învățătoarea Maria I. Papuc a vorbit despre viața și opera lui Creangă. A urmat un parastas la Biserica din Humulești,…
„Biblioteca din Nord” şi „Catharsis” sunt două dintre revistele ce vor reprezenta Valea Muntelui în concursul de reviste şcolare şi jurnalism. „Biblioteca din Nord” este revista Liceului „Mihail Sadoveanu” din Borca şi a Fundaţiei „Scriitor Aurel Dumitraşcu” din Borca, o revistă cu vechime, unde ucenicesc pe acest tărâm elevi ai liceului. Revista „Catharsis” este realizată la Şcoala Gimnazială Grinţieş, cu sprijinul Asociaţiei Pro Grinţieş, o revistă de şcoală gimnazială rurală care împlineşte luna aceasta 20 de ani!
Harnic sunt și toți mă plac, Treabă n-am, dar zic că fac, Și mă rog la Dumnezeu Să fie seară mereu. Păpușoi-s de prășit, Dar ziua s-o cam sfârșit. De trei zile caut sapa: Cred că a luat-o apa. M-aș întinde-n pat degrabă, Să visez că fac la treabă. Of, că tare-i cald afară, Am doi saci de dus la moară. Morarul n-o fi prin sat, Să-i ducă la măcinat? M-aș duce și la cosit, Dară mi-i tare urât. Că de trag o brazdă, două, Mă rog la Domnul să plouă. Si mă-ntind sub un copac, Și…
Un articol al revistei „Ziarul științelor și al călătoriilor” din anul 1928 ne-a atras atenția și ne-am gândit c-ar fi interesant să-l readucem la lumină. Mulți dintre noi ne întrebăm de ce ne îmbolnăvim?! Un răspuns pertinent l-am găsit în acest articol: ne îmbolnăvim pentru că mâncăm prea mult și prea repede; pentru că înghițim mâncarea fără a o mesteca îndeajuns; pentru că seara ne culcăm prea târziu și pentru că dormim prea mult dimineața; pentru că purtăm îmbrăcăminte prea strâmtă care împiedică circulația sângelui; pentru că purtăm ghete prea subțiri și prea înguste; pentru că nu facem destulă mișcare;…
„Un cărbune se simțea murdar, urât și nefolositor! Astfel se hotărî să devină alb și șlefuit. S-a străduit în fel și chip, dar nu era nimic de făcut! Singura soluție a rămas focul. Acesta i-a auzit mâhnirea și i-a spus: -Aruncă-te în foc! Cărbunele se aruncă. Pe dată deveni o creatură luminoasă, strălucitoare, caldă, iradiantă, magnifică! -Te mistui, îi spuse. – Dar dau lumină și căldură, răspunse cărbunele, în sfârșit fericit. Lasă-te cuprins de soarele și de focul spiritului și vei străluci ca o stea pe cer pe drumurile infinitului!” (Mitologie populară). Deși este o meserie foarte veche pare…
Unul dintre cele mai vechi și mai frecvente obiceiuri prin intermediul căruia oamenii își arată respectul și prietenia este salutul. Acest obicei nu este o numai o formalitate ci un mijloc de a ne arăta considerația față de cei cu care ne întâlnim. Privind retrospectiv, în antichitate, formele de salut erau foarte multe fiind exprimate prin gesturi primitive. Inferiorii se aplecau până la pământ înaintea mai-marilor lor, dar cu trecerea timpului aceste gesturi au fost înlocuite. Saluturi curioase se întâlneau la Abisinieni, ei cădeau în genunchi și sărutau pământul în fața stăpânilor, Cafarii (popor din sud-estul Africii) își turnau un…
Un panteon românesc masculin dominant a făcut loc unei mitologii feminine reduse. Regina Elisabeta a fost în umbra lui Carol I, dar Regina Maria a fost cel mai puternic mit istoric feminin românesc. La fel ca la Ferdinand, soțul ei, începuturile mitificării păreau firave și potrivnice. Ziarele românești precum „Adevărul”, antidinastice, scriau despre „o logodnă” (cea dintre Ferdinand de Hohenzollern și Maria de Edinburg), dar și despre „necinstirea unei vechi familii românești” (Elena Văcărescu). Ziarele „Adevărul” și „Facla” au dus mai multe campanii antidinastice, unde nu a fost cruțată nici principesa Maria cu aventurile ei, care apărea în publicațiile numite…
Anul 2024, luna martie, ziua 12, în municipiul Miercurea-Ciuc, județul Harghita. Azi, data de mai sus, cu prilejul ședinței Cenaclului „Buna Vestire”, m-am întâlnit pe scară, aproape afară, cu Adriana Balogh, eu la venire iar ea la plecare, înțelegând că pentru ea cenaclul s-a terminat înainte să înceapă, întrucât spunea că e într-un fel de an sălbatic, despre care aveam să realizez puțin mai târziu că era, de fapt, sabatic. Am intrat, ne-am salutat, unii chiar ne-am pupat, eu cu Sebi și Dana cu Petronela, am aflat rapid că „el presidente” era un pic nervos, dar a trecut rapid prin…
Pentru cei care, asemenea lui Borges, ne imaginăm Paradisul ca pe un fel de bibliotecă, Ziua Internațională a Poeziei, sărbătorită pe 21 martie, la CDI-ul Liceului ,,Mihail Sadoveanuˮ din Borca, ne-a dat puțin sentimentul că suntem, fie și pentru o clipă, în rai. Dacă existența fiecăruia este definită, până la urmă, de suma alegerilor pe care le face, mi-e greu să-mi imaginez cum ar fi fost ziua mea, dacă nu aș fi răspuns afirmativ la invitația dnei. bibliotecar, Despina Gheorghiu, de a fi prezentă la întâlnirea organizată în numele poeziei. Suntem cu toții de acord că poezia e fiica răsfățată…