Cel pe care-l amintim în acest scurt articol este germanul Wilhelm de Kotzebue, un prieten al munţilor Neamţului şi al oamenilor săi. S-a născut într-o familie de oameni iluştri, scriitori şi diplomaţi de carieră. Şi el s-a ridicat la înălţimea înaintaşilor săi. În Moldova a sosit în vizită la fratele său, consulul rus la Iaşi, Carol de Kotzebue. Carol s-a căsătorit cu baroana Molly de Koskuff, iar sora acesteia, Emilia de Koskuff era măritată cu Leon Cantacuzino, boierul stăpân al unor întinse moşii în judeţul Neamţ. Astfel Wilhelm a cunoscut-o pe Aspasia, sora lui Leon Cantacuzino. Mai mult, Aspasia i-a…
Autor: Ecoul Muntilor
Printre monumentele de artă religioasă medievale din cuprinsul judeţului Neamţ, se înscrie şi biserica „Sf. Ana”, situată în vatra satului Ceahlău, nu departe de centrul civic al localităţii, într-un cadru natural de importanţă turistică. Începuturile acestui locaş nu se cunosc cu certitudine. Conform tradiţiei orale, biserica a fost construită între anii 1700-1720, prin efortul obştei satului Schit (acum Ceahlău), formată în bună parte din ardeleni, care au trecut munţii pentru a scăpa de regimul opresiv austriac, care urmărea trecerea forţată la catolicism a românilor. Aici, pe terasa înaltă din dreapta pârâul Schit, s-a înălţat acest edificiu, purtând amprenta stilului ardelenesc,…
Iată zile-ncălzitoare După aspre vijelii! Vin Floriile cu soare Şi soarele cu Florii. Primăvara-ncântătoare Scoate iarba pe câmpii, Vin Floriile cu soare Şi soarele cu Florii. Lumea-i toată-n sărbătoare, Ceru-i plin de ciocârlii. Vin Floriile cu soare Şi soarele cu Florii. Păcat, zău, de cine moare Şi ferice de cei vii! Vin Floriile cu soare Şi soarele cu Florii. Copiliţă, nu vrei oare, Nu vrei cu mine să vii, Când Floriile-s cu soare Şi soarele cu Florii? Să culegem la răcoare Viorele albăstrii? Hai! Floriile-s cu soare Şi soarele cu Florii. Eu ţi-oi da de orice floare Mii de sărutări…
Munții Hășmaș, conglomerate de calcar, în care vântul, ploaia și alte forțe ale naturii au săvârșit adevărate capodopere. La limita dintre Neamț și Harghita masivul se remarcă prin formațiunile sale stâncoase, peșteri, avene, dar mai ales prin cheile spectaculoase. Cheile Bicazului sunt vârful de lance, poate și datorită faptului că sunt traversate de drumul care duce către vestita stațiune Lacu Roșu, la acestea adăugându-se cele ale Bicăjelului, în partea dreaptă și Cheile Șugăului în cealaltă parte, care au contribuit la formarea unei zone protejate și anume Parcul Natural Hășmaș-Cheile Bicazului. În cele ce urmează aș dori să vă prezint un…
Date personale Cum vă numiţi? Busuioc Mihai (zis Piţu) Când şi unde v-aţi născut? 24.02.1919, la Grinţieş, aşa era pe atunci, cu moaşe, nu cu spitale ca acu’. Unde locuiţi? Aţi mai avut şi alte domicilii de durată? Doar la Grinţieş. Copilăria Unde aţi copilărit? La Grinţieş. Cu cine vă jucaţi? Cu copiii din vecini, erau mulţi copii pe atunci. Care erau jocurile preferate? Cu prinsu’, cu ascunsu’, săniuşu’ şi altele multe. Cât timp aveaţi pentru joacă? Ajutaţi părinţii în gospodărie? Puţin ne jucam, căci mă trimiteau cu vitele pe deal. Eraţi o familie numeroasă? Nu, am mai avut un…
Într-un articol anterior am menţionat evenimentul de lansare a revistei târg-mureşene „Meridiane”. Este o revistă de tipul caleidoscop cultural, cu apariţie trimestrială. Este o iniţiativă a istoricului Constantin Nicuşan împreună cu Florina Moldovan, Călin Covrig, Vlad Buţiu, Angela Fanea Macarie. Revista are corespondenţi din diferite zone ale ţării, între ei scriitorul Andrei Breabăn de la Suceava sau Daniel Dieaconu din Neamţ numiţi corespondenţi editori. Numărul al II-lea se va lansa sâmbătă 27 aprilie, conform afişului pe care îl alăturăm, cu invitaţi de valoare şi desfăşurându-se şi alte activităţi culturale: expoziţii de icoane, metaloplastie, pictură, poezie şi pricesne. Urăm cât mai…
În poemul Altă matematică, Nichita Stănescu înmulțește inorogul și para, scăzând o corabie dintr-un nor. Absurd, am zice! Într-o altă matematică a vieții noastre, atunci când oameni frumoși, gânduri bune, idei creative și susținere din partea comunității se întâlnesc, un spațiu aparent prăfuit – cum l-am crede pe acela dintr-o bibliotecă comunală, capătă dintr-o dată conotațiile unui loc magic. Biblioteca este vie, acesta a fost primul meu gând, pășind pragul Bibliotecii ,,Irineu Cheorbejaˮ din comuna Farcașa, recent redeschisă – la întoarcerea din concediul de maternitatea bibliotecarei Georgiana Luca (căs. Bucur), în luna februarie. Am aflat, astfel, că fondul de…
Acesta este titlul cărţii lui Ghiţă Dandu, vestitul rapsod de la Pângăraţi, iar continuarea ne aparţine, căci alături de domnia sa sunt şi muntenii Neamţului, în principal „Ceata lui Vasile cel Mare” în frunte cu tot mai cunoscutul Luţu Gabor-Plăieşul. Manifestarea va fi un meleu nimerit: pe lângă artişti cunoscuţi, precum Oana Creţu, Maria Cornea, Neculai Gavriliu sau Titi Cozma, vor urca pe scenă talente în plină afirmare precum Georgiana Tănase, Sorana Dacălu, Alice Prundu, Ingrid Cornea, Jean Motfolea, Cristina Şoric sau Mădălina Borşan. De asemenea, vor fi alături de rapsodul pângărăţean elevii şcolii din localitate, îndrumaţi de prof. Carmen…
Pe la jumătatea veacului al XIX-lea a fost perioada de fast a Palatului Cnejilor, dar a urmat apoi şi decăderea. Călugării au fost alungaţi şi se spune că au blestemat. Au venit la palat mari personalităţi ale timpului, s-au născut poveşti. Printre cei care au poposit la curtea cnejilor (la palatul de pe pârâul Schit sau la conacul din Răpciuni) au fost şi mari personalităţi ale vremii: Karl şi Wilhelm de Kotzebue, Vasile Alecsandri, Nicolae de Giers, Alexandre Dumas. Gheorghe Ungureanu nota: „Cneji Cantacuzini, restaurând încăperile din acest schit l-au transformat într-o mică cetăţuie. Despre viaţa lor în acest loc…
Din caietul scris de profesorul Ioan Ciucanu (foto jos) în 1989: Relatări și date privind istoricul școlii Poiana Largului, fosta Poiana Teiului, școlii Petru Vodă, fosta Coroiu, școlii Călugăreni, grădinițelor de copii Poiana Teiului și Petru Vodă, prezentăm câteva informații despre școala Petru Vodă. Școala Petru Vodă a luat ființă în anul 1897 datorită faptului că preotul Gheorghe Dv. Coroamă și-a pregătit cei doi fii, unul Vasile, preot, și al doilea, Gheorghe – învățător. A dat o casă proprie de la Gura pârâului Coroiu în care să funcționeze școala nou înființată. Primul învățător a fost, deci, Gheorghieș Gh. Coroamă. A…