Liceul ”Mihail Sadoveanu” anunță începerea implementării proiectului intitulat „Sprijinirea diminuării riscului de abandon școlar în cadrul Liceului Mihail Sadoveanu” și având codul F-PNRAS-2-2023-1608. Proiectul se va derula în perioada 21.05.2024-30.06.2026, are o valoare totală de 1.484.490lei (echivalentul a 300.000 EURO) și va fi finanțat integral printr-un ajutor financiar nerambursabil acordat în cadrul apelului de proiecte PNRAS (Programul Național pentru reducerea Abandonului Școlar) din Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta 15 – Educație. Obiectivele proiectului sunt: diminuarea riscului de abandon școlar în perioada 2024-2026, cu încadrarea unității de învățământ într-o categorie de risc mai mic; îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi…
Autor: Ecoul Muntilor
Cunoscută sub apelativul de „Dana”, se numeşte în fapt Elena şi s-a născut la poale de munți, la Agapia, într-o zonă de înaltă spiritualitate, la 24 mai 1972, într-o perioadă numită de istoriografia românească „de relativă destindere internă”. Astăzi este locuitoare a comunei Piprig, deci a urcat mai în munte, fiindcă aşa a hotărât sistemul printr-o repartiţie de învăţătoare şi aici s-a căsătorit şi şi-a ridicat gospodărie vrednică. A fost apropiată de regretatul Cristian Vatamanu, profesor la Liceul Pipirig şi director adjunct, de loc din satul Petru-Vodă, şi datorită acestui fapt ne-am dorit ca domnia sa să fie reprezentanta noastră…
Povestea lui Sabin începe într-un cătun din munți, uitat de lume, așa cum singur îl descrie, satul Recea, din comuna harghiteană Tulgheș, însă cu rădăcini în Bicaz, părinții fiind originari din Bistra și Dămuc. În Tulgheș și apoi la Corbu a urmat cursurile gimnaziale și liceul, profilul bio-chimie, apoi Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor la Brașov. Formarea sa induce ideea unei persoane pragmatice și, cu certitudine, și acest domeniu va trebui explorat la timpul lui, dar viața l-a purtat într-o cu totul altă direcție, mai ofertantă, deoarece și-a urmat visul și pasiunea. „Pasiunea mea pentru natură și ceea…
Opera artistului pe care suntem onoraţi să-l primim în revista noastră ca „Personalitate a lunii” este complexă și diversă: pictură laică și religioasă, ilustrație de carte, sculptură în lemn, artă monumentală, caricatură și design, ultimul dintre domenii fiind cel pentru care s-a pregătit în facultate în mod special (în ’96 a absolvit Facultatea de Arte Plastice din București, secția design). Este un artist de mare anvergură, un fiu de seamă al Bicazului, mândrie pentru bicăjenii care l-au cunoscut de mic şi cu care păstrează legătura. Profesorul Traian Stanciu Tatăl său, profesorul Traian Stanciu, îmi povestea cu mândrie de fiii săi,…
Ruben Carază tocmai a ieșit victorios din ”bătălia” pentru obținerea unei medii mari la bacalaureat. Absolvent de foarte puțin timp al Liceului ”Mihail Sadoveanu” din Borca, jurnalist școlar talentat, poet la fel de talentat, deștept, cuminte și frumos, Ruben are de făcut o grea alegere de care va depinde viitorul lui profesional. Indiferent pe ce cale va porni, mi-a promis că nu va uita niciodată să scrie. La final de liceu, Ruben a primit un premiu mare la Concursul Național ”Tinere condeie” cu eseul Cui spui ”Te iubesc!”. Un motiv în plus pentru a-l motiva. Succesul să fie de partea…
Text redactat de învăţătorii comunei pentru cartea revizorului şcolar Constantin Luchian, realizată în 1932-1933. Textul a fost completat de către Constantin Luchian şi publicat în cartea sa „Locuri, oameni şi şcoli” apărută în perioada interbelică şi într-o a doua ediţie în 1996. „Între comuna Galu, la nord, și pârâul Bistricioara la sud, se află așezată comuna Călugăreni. Ea se întinde pe Valea Bistriței și pe Valea Pârâului Largu, de-o parte și de alta. Acest pârâu izvorăște din Munții Hălăuca și curge în direcția nord-sud-est pe o vale largă cu pietriș mult, de unde și numele de Valea Largului. Comuna este…
Dimitrie Cantemir, voievod la 1710-1711, în „Descrierea Moldovei” afirma: „… dacă părţile Moldovei ce se află la apus nu sunt prielnice semănăturilor, creşterea oilor cu care se îndeletnicesc cel mai mult locuitorii din părţile acestea este singura care le dă hrana de fiecare zi.” Primele știri documentare referitoare la această îndeletnicire, păstoritul, în această zonă (Bicaz – Valea Bistriței – Bistricioara) datează din secolul al XV-lea și sunt în legătură cu întărirea proprietăților mănăstirești asupra anumitor locuri. În epoca feudală, în această zonă, mijloacele de producție, inclusiv pământul, cu toate bogățiile sale naturale, au aparținut mănăstirilor și boierilor. În secolul…
Ca orice om normal, în copilărie am avut și eu niște visuri, nu multe, dar în primul rând modeste. Nu doream să devin pilot de aeroplan, șofer, învățător sau pădurar, ci să practic activități mult mai pământene, legate de viața înconjurătoare imediată. De două visuri îmi aduc bine aminte: să lucrez cel puțin o vară la stână, ca strungar, iar al doilea vis, să lucrez într-o iarnă ca santinelă, pe un uluc, pe care se corhăneau lemne dintr-un parchet. Voi descrie numai primul vis, împlinit numai parțial și pentru o foarte scurtă durată, de numai o săptămână. Dorința mea era…
Situată în arealul satului Văratec din comuna Agapia, judeţul Neamţ, într-o poiană mirifică de la poalele Munţilor Stânişoara, la 12 km sud-vest de oraşul Târgu-Neamţ şi 40 km nord-vest de municipiul Piatra-Neamţ, mănăstirea Văratec adăposteşte în prezent, atât in incinta monahala cât şi în satul mănăstiresc (cu case ţărăneşti tradiţionale si uliţe înguste), circa 400 de călugăriţe, care duc o viaţă de obşte, mănăstirea fiind astfel cea mai numeroasă unitate monahală din România. Potrivit tradiției, întemeierea mănăstirii de la Văratec se datorează monahiei Olimpiada, care, cu binecuvântarea Mitropolitului Gavriil Calimachi (1760-1786) și cu ajutorul starețului Paisie de la Neamț, a…
Născut la 4 aprilie 1899 în satul Poiana Răchiței, comuna Galu (în prezent Poiana Teiului), județul Neamț. Decedat în luna noiembrie 1930 în satul drept. Părinții: Haralambie Țifescu (născut în 1867), de profesie plutaș și cântăreț bisericesc (dascăl) și Nastasia (născută Chirilă, în 1871), casnică; domiciliați în satul Poiana Răchiței, comuna Galu (în prezent Poiana Teiului), județul Neamț. Haralambie Țifescu s-a stabilit în satul Poiana Răchiței prin căsătorie, el fiind originar din satul Dreptu, comuna Galu, unde atât tatăl său (Vasile Țifescu) cât și bunicul său (Gheorghe Țifescu) au fost preoți. Bunicul său – Gheorghe Țifescu – a construit prima…