Domnule profesor, să începem cu datele personale. -Mă numesc Teodosiu Laurențiu-Ştefan, sunt născut la 5 iulie 1938, în satul şi comuna Bălţătești, iar actualmente locuiesc în satul şi comuna Crăcăoani. – Aţi avut şi alte domicilii de durată mai lungă? Alte domicilii de durată am mai avut în satul şi comuna Bălţătești în care m-am născut, până la vârsta de 11 ani, până în 1949 şi în Bălţătești între 1952-1956. Să trecem la primă etapă a vieţii: copilăria. Unde ați copilărit? Am copilărit în Bălţăteşti, unde am stat până la vârsta de 11 ani; în Crăcăoani am terminat clasa a…
Autor: Ecoul Muntilor
Proiectul Conservarea moștenirii mușatine în Ținutul Neamțului prin implicarea directă a tinerilor a fost realizat în conformitate cu cerințele metodologiei Concursului interdisciplinar “Cultură şi civilizaţie în România” ținând cont de dimensiunile culturale, istorice și religioase ale comunității județului Neamț, raportat la moștenirea mușatină. Trei elevi din clasele a X-a și a XI-a, de la trei școli din județul Neamț: Daria-Georgiana Bârliba, Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Târgu-Neamț, Eduard-Constantin Acatrinei, Colegiul Național „Petru Rareș” din Piatra-Neamț și Diana-Maria Bojescul de la Liceul „Carol I” din Bicaz au realizat o cercetare în scopul promovării proiectelor de reconstituire istorică existente la nivelul…
În perioada medievală, în Târgu-Neamţ a existat, pe lângă majoritari, şi o populaţie săsească. Aceştia se ocupau cu meşteşugurile, dar şi cu negustoria şi agricultura. Prima atestare documentară a saşilor la Neamţ este din 12 martie 1437, într-un document ce aminteşte de „Văraticul lui Giurgiu, unde au fost viile saşilor”. Prima statistică a saşilor la Neamţ o avem de la abatele Quirini, din anul 1599, care ne spune, în notiţele sale de călătorie, că erau 74 de familii de catolici cu 383 de suflete, aceştia având şi două biserici deservite de un preot sas. Prima mențiune a unei biserici catolice…
Nu se poate ști când au apărut așezările stabile pe Valea Bistriței, dar e neîndoios că locurile au fost colindate din vechime, de temerari, porniți fie după un bour, după o lostriță faimoasă, fie să găsească locuri prielnice pentru turmele lor. Satele de pe Valea Bistriței nu s-au întemeiat nici mai devreme de secolul al XVII-lea, nici mai târziu. Și apoi, dacă există documente care afirmă că se plutărea din vremea lui Ștefan cel Mare (1457 – 1504) pe Bistrița, înseamnă că erau plutași și din locurile acestea, singurii cunoscători ai locurilor primejdioase, stâncilor colțuroase, holburilor și capcanelor de tot…
Cu ani în urmă, venind de la Băile Felix spre Turda, am parcurs aproape întreaga vale a Arieșului, de la izvoare până la vărsarea acestuia în râul Mureș (circa 164 km). Spectaculozitatea acestei văi mi-a rămas plăcut întipărită în minte. Mi-am zis că nu se poate ca printre atâtea zone montane vizitate să nu includ și splendida vale a Arieșului. Vacanță, concediu, deci la drum! Am ales o pensiune din comuna Arieșeni, ultima comună înainte de a trece culmea Apusenilor spre Bihor. O comună care se respectă a fi într-adevăr o așezare turistică în adevăratul sens al cuvântului. Pâraiele care…
Ne apropiem de sfârșitul anului pentru revista noastră. O revistă de 24 de pagini cu aproximativ 10.000 de semne pe pagină. Deci aproximativ 250.000 de semne. Cât o carte, de altfel! Și fotografii o mulțime… Ne pregătim de un nou an, este decizia pe care am luat-o împreună cu redactorii, colaboratorii şi totodată cu cei care s-au anunţat pentru abonamente. Se pare că suntem îndeajuns de mulţi pentru o continuare a întreprinderii noastre publicistice. Scopul nostru este de a avea o revistă tipărită, site-ul este complementar şi nu cuprinde tot ce apare in revista print. Şi ar fi bine ca…
Parcul Național Ceahlău împreună cu Ministerul Mediului și Fondul pentru Mediu lansează proiectul “Rangerii Juniori”, program care reprezintă o șansă pentru elevi de a cunoaște și înțelege natura, de a se familiariza cu specificul meseriei de ranger împreună cu rangerii Parcului Național Ceahlău. Proiectul Rangerii Juniori este un program de educație nonformală care își propune să formeze generații de copii implicate în protecția naturii și care să înteleagă nevoia crescândă de protejare a mediului înconjurător. Proiectul se desfășoară în două sesiuni, mai și septembrie 2025, pe parcursul unui weekend prelungit, finanțarea fiind asigurată prin Fondul pentru Mediu și cuprinde cazarea…
„Orice om care participă la o competiţie exercită stăpânire de sine în toate lucrurile.“ „Dacă cineva concurează la jocuri, nu e încoronat decât dacă a concurat potrivit regulilor.“ O instituţie străveche Grecii nu au fost primii care au practicat sportul. Cu toate acestea, în jurul secolului al VIII-lea î.e.n., poetul grec Homer a descris o societate animată de idealuri eroice şi de un spirit de competiţie, în care destoinicia militară şi calităţile atletice erau foarte preţuite. Expoziţia a arătat că primele sărbători greceşti au avut loc cu ocazia funeraliilor unor eroi, ca acte de cult în cinstea zeilor. De pildă,…
O întâmplare din timpul mondialului din 1954 spune multe despre pasiunea pentru sportul rege, fotbalul, pasiune existentă în sufletul fanilor și care se manifestă în diferite moduri pe toate meridianele Mapamondului. Pe 4 iulie 1954, stadionul „Wankdorf” din Berna (Elveția) găzduia finala celei de a cincea Cupe mondiale. Protagoniste aveau să fie Ungaria și Germania Federală. Maghiarii aveau, în acea vreme, o echipă mare, cu jucători magnifici. Alături de Ferenc Puskás, evoluau atunci în tricourile roșu și verde fotbaliști precum Bozsik, Czibor, Hidegkuti, Kocsis… Cum, cu două săptămâni mai devreme, pe 20 iunie, într-o partidă din grupa a doua a…
De peste două veacuri, meşteşugul ţeserii covoarelor este o activitate curentă în Mănăstirea Agapia, meșteșug păstrat cu sfințenie și transmis din generaţie în generaţie. Chiar de la început, covoarele țesute de maicile de la Agapia s-au remarcat prin culorile lor vii, prin imprimeurile florale deosebite și geometrice sau de alt tip, care par să se asorteze perfect oriunde le pui. Într-un aşa loc plin de urme ale trecutului, şi ţesutul covoarelor are la Agapia, o istorie lungă. Meşteşugul s-a împământenit aici prin hrisovul domnitorului Alexandru Moruzzi, de la 1803. În acel an, Mănăstirea Agapia se transforma din mănăstire de călugări…