marți, octombrie 22
Motto: „Şi Moldova nasc oameni”, Miron Costin
Motto: „Şi Moldova nasc oameni”, Miron Costin

În Ținutul Zimbrului, mai exact în satul Cracăul Negru din comuna Crăcăoani, o familie de oameni harnici, de buni gospodari, apelează de ceva timp la toate bunătățile pe care natura din acest spațiu mioritic le oferă, realizând preparate culinare de excepție, accentul fiind pus pe obținerea unor produse naturale, prietenoase.

Este vorba despre familia Vasile și Teodora Andrișoaia, care au plecat în activitatea dânșilor de la premisa că ,,adevărata bogăție de care se poate bucura un om este dată de natură și de roadele acesteia”.

Livezile de cireși, de vișini, de pruni, de meri și de peri din satele comunei oferă fructe cu un gust deosebit. Aici, la familia Andrișoaia, sunt preparate dulcețuri, compoturi, siropuri, delicatese realizate după rețete tradiționale.

În pădurile de fag și de brad din zonă, în poienile din preajma acestora cresc hribii cei gustoși, gălbiorii, roșcoveii și ghebele, bureți de pădure care sunt transformați în zacusca preparată la plită în ceaunul mare de tuci, încălzit cu lemne de fag. Iar dacă toate acestea trebuiau să poarte un nume, s-au numit „Bunătăți moldovenești”.

Cel care se ocupă cu desfacerea produselor, domnul Vasile, ne spune că acestea sunt realizate în cantități mici, sunt lipsite de conservanți sau potențiatori de aromă; păstrăm gustul autentic; le comercializăm în magazinele cu produse naturale din Iași, Piatra Neamț, Bacău sau Brașov; cei care au cumpărat o dată, mai vor și şi-au anunțat și prietenii să cumpere, astfel că încrederea şi apetitul consumatorilor pentru produsele noastre a crescut constant; cred că produsele tradiţionale româneşti pot deveni un brand de ţară prin dezvoltarea culturii gastronomice locale”.

Astăzi, în contextul actual de piaţă, produsele alimentare tradiţionale reprezintă o categorie aparte de produse care, pe lângă valoarea intrinsecă dată de păstrarea şi continuarea obiceiurilor regionale şi naţionale, trebuie să răspundă unor exigenţe manifestate de consumatori mai ales în ceea ce priveşte siguranţa alimentară şi valoarea nutritivă. Să mănânci tradițional românește nu este un moft și nici un slogan oarecare de marketing. Este perpetuarea unui fel românesc de a fi la care suntem adaptați biologic, este menținerea în circulație a unui patrimoniu național, gustul și savoarea cu care au crescut generații după generații, este truda unor mâini de adevărați români.

Pasiunea mea pentru a găti a fost de mic copil. O priveam de multe ori pe mama cum gătea diferite bunătăți. Mergeam cu ea în pădure unde culegeam hribi, apoi acasă pregăteam o delicioasă mâncărică. Îmi plăcea să fac diferite dulciuri, să încerc mâncăruri noi. Acum visul a devenit realitate”, ne destăinuie doamna Teodora.

La atelierul din Cracăul Negru, produsele sunt pregătite cu drag și cu multă grijă, cu conștiință și cu satisfacția lucrului bine făcut, sunt păstrate rețetele originale de la bunici care îmbină perfect tradiționalul cu zona fină a gastronomiei. În spatele fiecărei „Bunătăți moldovenești” se află o poveste pe care vă invităm să o descoperiți!

Luminița SAVIN

 

 

Share.

Leave A Reply