Aspecte de fitomitologie la muntele Ceahlău

Importanța speciilor de plante din Parcul Național Ceahlău rezidă nu doar în valoarea biologică intrinsecă, adică în susținerea caracterului biodivers al sistemelor ecologice, ci și în valoarea spirituală născută din relația om-natură, vegetația fiind primul și cel mai concret contact al omului cu mediul înconjurător.

Imaginația și nevoile spirituale ale omului, adăpostul pe care țăranii l-au găsit în codru, o adevărată cetate vegetală, au dus la dezvoltarea unui adevărat ecosistem mitic, în care regăsim trei categorii de plante (Romulus Vulcănescu, Mitologie română):

– plante sacre care au legături cu începuturile vegetației pe pământ, simbolizând metamorfoza în plante a unor divinități, oameni sfinți sau chiar animale sacre;

–  plante consacrate, cunoscute pentru folosirea lor la anumite sărbători din an precum bradul de Crăciun, salcia de Florii, sânzienele de Sânziene;

–  plante fără un rost mitic precis, dar utilizate în constant pentru protecție, vindecare etc.

   În acest univers fitomitologic regăsim arbori sacri, cum ar fi bradul (Abies Alba), prezent în Ceahlău în etajul montan mijlociu, considerat totodată arbore cosmic ridicat din Apele Primordiale. Astfel, bradul pentru poporul român este un arbore cosmic, un arbore ceresc și un arbore al vieții, care apare în ceremoniile și riturile românilor de la nașterea omului până la moartea acestuia: bradul ca stâlp de nuntă, bradul la naștere sau pus la capul mortului. Remarcabil este și modul în care oamenii din trecut vedeau sacralitatea acestui conifer în așa-numita biserică de brazi: pâlcuri de brazi în care păstorii se căsătoresc cu fetele din sat, când vin la stână pentru a se sustrage voinței părintești. Ceremonia era efectuată de un cioban bătran sau chiar de un preot.

Unele plante prezente în Parcul Național Ceahlău  sunt asociate unor făpturi mitice negative: ciuperca dracului (Boletus satanas); coada zmeului (Calla palustris); știrigoaia (Veratrum album); muma pădurii (Latharea squamaria). Alte specii însă atestăcredințaîn intervenția benefică a unor făpturi mitice sau sfinte în viața omului: mierea ursului, crucea voinicului sau floarea paștilor. Din categoria plantelor magice mai fac parte aiul și leurda.

Codrul și munții pietroși au devenit și adăpost al unor ființe mitologice cum ar fi Muma Pădurii, Moșul Codrului sau Păunașul Codrilor pe care Vasile Alecsandri îl vedea trăgându-se chiar de la numele zeului Pan. Plantele au intrat și în ornamentica și heraldica mitică ca simboluri ale puterii (în literatura populară, omul tânăr e comparat cu bradul, specie care apare și pe heraldica lui Vlad Dracul și Vlad Țepeș).

Așadar, dimensiunea spirituală conferită de poporul român universului vegetal reprezintă un stimulent în plus pentru o protecție activă și continuă în cadrul Parcului Național Ceahlău.

Adrian CATRINOIU