S-a născut la data de 3 octombrie 1937, având ca părinţi pe Iacob şi Ioana Borşuc. Tata, muncitor forestier, iar mama casnică, au avut parte de trei băieţi, „Tanasă” fiind al doilea. Copilăria şi-a petrecut-o alături de părinţi şi fraţi, în Grinţieş. A urmat cursurile Şcolii Primare Grinţieş, având ca dascăli pe Trofin Remică, Moglan Maria, Pintilie şi Ionescu, între anii 1945-1948. Tot la Grinţieş a făcut şi gimnaziul, clasele V-VII, între anii 1949-1951, fiind primii elevi, având ca directori pe Ionescu şi Popescu Laurenţiu. Din 1952 şi până în 1956 îl regăsim ca elev al Şcolii Pedagogice…
Autor: balanescu valentin
Vă prezentăm un mic fragment dintr-o scriere a lui Constantin Turcu, literat, istoric, arhivist, născut în Izvorul Alb, care a trăit la Grinţieş, Hangu, Piatra-Neamţ şi Iaşi, autor al mai multor scrieri despre ţinutul Neamţului. În 2015, am publicat un volum omagial la Editura Cetatea Doamnei din care am selectat acest fragment, respectând scrierea timpului. „Minunata așezare și alcătuirea pământului care este ținutul Neamț – pe coastele munților al căror stăpân și domn îi Ceahlăul, și pe văile apelor ce vin cristaline de se aruncă în valurile Bistriței cea limpede și repede – a fost, desigur, recunoscută în bogăție, în…
Ne dorim ca prin acest articol să vă prezentăm o schiţă de portret a profesorului Ioan Ciucanu, aşa cum am desluşit-o din caietul scris de dumnealui în 1989: „Relatări și date privind istoricul școlii Poiana Largului, fosta Poiana Teiului, școlii Petru Vodă, fosta Coroiu, școlii Călugăreni, grădinițelor de copii Poiana Teiului și Petru Vodă”, lucrare încă inedită. Ioan Ciucanu s-a născut în satul Poiana Teiului și fost elev al învățătoarei Lucreția N. Grințescu-Vasiliu între anii școlari 1915 – 1920 la școala din sat. Și-a luat diploma de învățător în iunie 1927 și, după legea școlară în vigoare atunci, a…
Vă prezentăm un interviu realizat într-un proiect intitulat „Pe urmele plăieşilor şi haiducilor” din 2012 cu elevii Şcolii Grinţieş, de punere în valoare a istoriei orale, a „documentelor vii”. Nea Neculai a murit demult, dar povestea lui rămâne şi prin revista noastră. Intervievatoare a fost Ilinca Bortişcă, strănepoata, pe atunci prin clasa a VII-a. Stilul este mai lapidar, specific elevilor ce nu prea au răbdare (N.red.) Bună ziua. Vă rugăm să ne oferiţi un scurt interviu pentru un proiect al şcolii noastre. Pentru început vă rog să ne spuneţi cum vă numiți? Lupu Neculai Unde și când v-ați născut? În…
Folclorul național este nepieritor! La noi, în Ținutul Neamțului, pe zi ce trece constatăm că folclorul muzical se află pe mâini bune, ceea ce înseamnă talent și dăruire din partea îndrumătorilor. Profesor bun poți să fii numai dacă ești competent să transmiți generațiilor tinere ceea ce ai acumulat prin şcoală şi experiența personală, dacă ai empatie și dragoste pentru oameni și pentru tradițiile sacre ale neamului romanesc. Avem aici mulți tineri talentați care s-au remarcat în ultimii ani în domeniul promovării valorilor noastre spiritual-tradiționale. Dintre toţi acestia, am ales să vă vorbesc astăzi despre o tânără profesoară de canto și…
Protagonistul prezentării noastre de astăzi este un priveligiat: locuieşte într-un sat din Crăcăoani, cu adevărat parte a „Ţinutului Zimbrului” (este vizitat uneori de impunătoarele rumegătoare), înconjurat de codri, de fâneţe şi de stupină. S-a născut la 2 decembrie 1964 la Bălţăteşti şi şi-a dorit să devină învăţător. Un învăţător bun, cum zicea domnia sa, şi repartizările l-au trimis la Mitocul Bălan, unde începe vestita Calea Mare. Şi învăţătorul nostru de la poale de munte a aflat aici pe cea care i-a devenit tovarăşă de viaţă, Luminiţa, profesoară de sport. Poate din dorinţa de a nu fi mai prejos faţă de…
S-a născut și crescut în Ținutul Neamțului, la Târgu Neamț, a finalizat Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare” din aceeași localitate, a studiat la Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae” din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, secția Patrimoniu Cultural, profil Pictură Bisericească. Cătălin Popovici lucrează cu evlavie chipul Maicii Domnului, pictează cu drag orice sfânt sau scene religioase, respectând cu sfințenie tainele picturii. Din 2012, locuiește în Grințieș împreună cu soția și cu cei trei copii. Este un iubitor al portului popular moldovenesc, un adevărat om al Neamțului, un iubitor de frumos. A organizat tabere de pictură bisericească timp de…
Un sultan ca Suleiman Magnificul nu puteasă nu lase în urma sa o lucrare magnifică aşa că în anul 1550 a început construcţia unei impresionante moschei, cu scopul de a rivaliza cu strălucitoarea Agia Sofia, Sfânta Sofie, perla Bizanţului. A reuşit să ridice, cu ajutorul arhitectului imperiat Sinan şi cu peste 3800 de muncitori, o clădire mai mica decât Agia Sofia, dar graţioasă şi luminoasă. Contruită pe un deal, cu vedere spre Cornul de Aur, Bosfor şi palatal Topkapi, moscheia Suleymaniye are o capacitate de 10000 persoane şi se află în mijlocul unei grădini liniştite. Moscheea a fost contruită aşa…
(…) Într-un traseu încoace spre Fântânele de la cabana Sahastru, pe cărarea de vânătoare întreținută de când se făceau vânători puternice în Ceahlău, se ajunge la un moment dat cam în fața Buhalniței și este o piatră numită Stânca Sârbenilor. Sus este un platou foarte frumos de unde se vede lacul, Buhalnița și așa mai departe. Dar fiind imprudent, când am ajuns sus în partea dinspre lac am văzut un platouaș de 4m² cu mușchi și totul ars, acolo a stat mult domnul Vasile Ursu, ursul, și era locul lui de odihnă și de singurătate. Ori dacă ne întâlneam cumva…
Indolența edililor locali sau proasta gospodărire a orașelor era des relatată de presa din veacurile trecute. Nici edilii din târgul de pe apa Ozanei nu au scăpat de critica ziariștilor acelor timpuri. Ziarul „Universul” scria că „deşi s-au putut face multe pentru dezvoltarea acestui târg, nimic nu s-a făcut, nimic, deși în campanii toți au promis, problemele au rămas nerezolvate”. Deși, spunea articolul, problemele erau destule și vechi: „Băile Oglinzi, pavarea străzilor, digul de la Ozana, capela de la cimitir, şcoala de meserii, şcoala profesională de fete, şcoala de la Humuleşti”. Un alt material din ziarul „Universul”, atrăgea atenția asupra…