Ai plâns vreodată pentru Țara ta, Să simți ce dulce-i lacrima iubirii? Te rog încearcă, nu vei regreta Și-ai să te simți în culmea fericirii. Ai plâns vreodată pentru-al tău popor, Să-i simți în ochi durerea milenară? Hai, varsă-acum o lacrimă de dor, Cu iz de mir și gust de primăvară. Ai plâns vreodată pentru munții tăi, Pentru pământ, și ape, și câmpii? Să plângi, să simți în inimă văpăi, Fiori și-n suflet, zâmbet de copii. Să plângi, române, pentru Țara ta, Într-un puhoi de lacrimi dulci-amare, Iar îngerii din Cer îți vor cânta: „A fi român…
Autor: Ecoul Muntilor
Simt o datorie morală să elogiez, atât cât este în viață, o personalitate a comunei Ceahlău, care prin harul și munca sa deosebită, a sfințit locul și a cultivat în sufletele oamenilor cel mai prețios dar, iubirea față de oameni și față de Dumnezeu. S-a născut la 8 septembrie 1947 în localitatea Tătăruș, județul Iași, în familia lui Ion și a Ruxandrei, oameni buni și cinstiți, care le-au cultivat evlavia și cultul muncii celor trei copii. Harnic și credincios, Mihai a urmat cursurile seminarului teologic de la Mănăstirea Neamț și Facultatea de Teologie de la București. Pentru a avea bani…
Maria Lungu, profesor de geografie la Liceul ”Mihail Sadoveanu” Borca aparține comunei prin truda de o viață și pasiune pentru disciplina predată. Născută la Cândești, în județul Vrancea, într-o zi de început de lună februarie, și-a ales la repartiție, după terminarea facultății , comuna Borca. A fost imediat asimilată și îndrăgită pentru frumusețea fizică, seriozitatea, acribia și ideile novatoare pe care le-a și pus în practică la școală. Aici și-a găsit marea iubire, profesorul de franceză Petru Lungu. Mulți dintre olimpicii ei, i-au călcat pe urme devenind pasionați geografi. Spiritul civic foarte dezvoltat a determinat-o să se implice în programe…
Prin anii ’70, ’80 timpul se scurgea molcom, dând posibilitatea oamenilor să-şi rezolve în tihnă treburile. Şi nu erau puţine, pentru că vitele erau cele ce îndestulau şi pe copii şi pe adulţi, iar creşterea lor presupunea să li se asigure hrana, iar aceasta trebuia să fie de bună calitate şi administrată la timp. Şi anotimpurile aveau răbdare şi se respectau, desfăşurându-se în toată splendoarea lor. Pe la sfârşitul lui noiembrie, începutul lui decembrie începea să ningă cu fulgi mari şi pufoşi. „Îşi scutură Moş Nicolae barba, nu se dezminte” râdeau bătrânii, iar copiii alegau bucuroşi să-şi pregătească săniile. Ningea…
Între știrile ce dau năvală peste noi, la care media ne supune astăzi, m-am aplecat asupra uneia, nebăgată în seamă. Zice-se că, mai zilele trecute, un grup de tineri sportivi occidentali, la care timpul înseamnă bani – zeii acestei lumi- și-au propus ca, într-un timp relativ scurt, să urce cât or putea, Himalaya. În criza de timp, sub zodia căreia a intrat, ca atâtea alte crize, omenirea, tinerii urmau să urce muntele cât mai repede. Și-au luat ca ghid un om al locului, cu siguranță rămas de pe vremea poveștilor, bun cunoscător al tainelor și cărărilor muntelui. Numai că, după…
Plecând de la etimologia cuvântului „dragobete” aflăm că provine din slava veche și anume: „dragu” –drag, „bîti”- a fi , așadar semnificația este: „a fi drag”! Făcând un salt în trecut până în perioada dacilor aflăm că acesta era considerat ca fiind zeul primăverii și oficia nunta tuturor păsărelelor, iar în mitologia românească este protectorul iubirii. Dacă grecii îl au pe Eros, romanii pe Cupidon, noi îl avem pe Dragobete. Credem că străbunii noștri au ales acest simbol al iubirii nu întâmplător la începutul primăverii, ci din dragoste pentru viață, considerat an de an o reînnoire a legământului dintre om…
Dragobetele – zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă celebrată în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (24 și 28 februarie ; 1 și 25 martie), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești. Legenda Dragobetelui ne spune că este fiu al Dochiei și este considerat Cap de primăvară. Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.. De Dragobete, păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează și încep să-și construiască cuiburile. Cele care n-au pereche, rămân fără pui până la Dragobetele anului…
Ziua de 22 februarie a fiecărui an este pentru GRINȚIEȘ o zi tristă, deoarece marchează trecerea la cele veșnice a PC Părinte IOAN ILIE, vrednic slujitor al Bisericii ,,Adormirea Maicii Domnului” din Grințies în perioada 1983-1992. Pe 22 februarie 2024, se împlinesc 13 ani de la înveșnicirea sa, iar slujba de pomenire s-a săvârșit duminică 18 februarie, avându-l ca protos pe PC Părinte Protopop emerit Mihai Damian. Părintele Ioan și-a împlinit cu dăruire deplină slujirea preoțească, a fost foarte apreciat de toți enoriaşii și a rămas viu în amintirea tuturor, prin faptele sale mărețe de zidire spirituală și materială. S-a…
Strigături satirice Sus îi cerul de pământ Fete ca pe-aici nu sunt Că mănâncă nespălate, Fac copii nemăritate. Soacră mare, soacră mare Ți-ai luat cheptănătoare Să te cheptene pe cap C-o bucat’ de lemn de fag! Iu, iu, iu pe dealul gol Că mireasa n-are țol Și i-a face mirele Când o tunde câinele … Mireasă al tău bărbat Când ți-o cere de mâncat Să-i dai blidul nespălat Să știe că s-a-nsurat! De ți-o fi socrița rea Mătură casa cu ea. De ți-o fi socruțul rău Ia-l de cap și la pârău, Că vin să…
În istoria Târgului Neamţ şi a vieţii economico-financiare a acestuia, un loc aparte îl ocupă istoria Băncii populare din Humuleşti, creaţia unui pedagog, Neculai Bancea, care şi-a dedicat întreaga viaţă slujirii comunităţii. Banca a fost înfiinţată în 1901, însă oficial în acte, în februarie 1902 şi a funcţionat până în 1946. Învăţătorul Neculai Bancea a fost din 1902, după preotul Ioan Posa, cel mai longeviv preşedinte al acestei instituţii. I-a urmat preotul Ioan Petrescu, învăţătorul Ioan Savinescu, ţăranul Neculai Simion Cosma şi preotul Constantin Cosma. În 1932, cu prilejul aniversării a 30-a de la înfiinţare, Banca era condusă exclusiv de…