A fost odată un om de poveste plecat din povestea mai mare a Grințieșului, după cum ne spunea doamna Runa Petringenaru, care i-a fost soție: „Soțul meu Nicolae a fost apreciat pentru taberele lui de istorie vie care au contribuit la educația a generații de copii. Aș putea spune că Grințieșul l-a format, cu istoria lui, cu teatrul popular, cu cultura lui. Este fiul cel mare al Margaretei Copoceanu. A fost un fenomen unic, munca pe care o depunea el și entuziasmul neclintit cu care își împlinea visele depășeau rezultatele a muzee întregi…”
Nicolae Copoceanu a absolvit Școala Populară de Artă, Institutul de Marină Comercială, a activat ca artist plastic și producător de evenimente (spectacole medievale) sub marca Medieval Art (societate înființată în 1996). Împreună cu echipa sa se ocupa de un atelier de manufactură, în care erau confecționate arme, armuri, costume, scuturi, steaguri și tot ce ține de recuzita epocii; iniţiase tabere tematice pentru copii, cursuri de echitație și scrimă şi organiza evenimente cu specific medieval pentru companii: „Când am început, acum 15 ani, nu m-am gândit la un business medieval. Așa am simțit atunci. Însă, dacă ar fi să încep aceeași poveste astăzi, aș face-o în altă țară, din motive obiective”.
Cu o investiție de 1.000 de dolari, cu o echipă formată din numai doi oameni, în câțiva ani a ajuns o firmă cu patru angajați permanenți, șase colaboratori și o cifră de afaceri de 150.000 de euro în anul 2008. Principala sursă de inspirație pentru realizarea produselor din ofertă o reprezintă, în primul rând, cărțile de ornamentică și modelele expuse în muzee. Cu toții s-au instruit mult și în detaliu. O sabie de două mâini poate cântări aproape 5 kilograme, iar o cămașă de zale chiar 6 kilograme. Trebuie să ai ceva pregătire fizică să le poți purta și mânui. Clienţi i-au fost platourile de filmare, colecţionarii şi câteva teatre importante. A deschis şi un magazin de prezentare în zona Lipscani, cu veşminte de tipul celor de acum 600 de ani, cu vitralii, steaguri medievale, fresce cu cavaleri în armuri. Medieval Art a înființat și o şcoală permanentă de artă medievală în incinta Muzeului Naţional de Istorie al României, unde, pe lângă deja clasicele activităţi, copiii învaţă să facă şi vitralii, replici după ceramica de Cucuteni expusă în galeriile Muzeului Naţional de Istorie, urmând și un curs de dansuri medievale şi irlandeze. Nicolae Copoceanu a creat aceste cursuri pentru copii cu dorința de a-i sprijini să descopere tainele Evului Mediu. I-a îmbrăcat în haine de cavaleri, le-a pus spade în mâini şi, sub supravegherea unui profesor de scrimă, cunoscutul cascador Ioan Albu, i-a învăţat să participe la un turnir. Apoi le-a dat ocazia să picteze icoane bizantine sub îndrumarea pictoriţei Runa Petringenaru. Nu orice fel de icoane, ci cu sfinţi războinici precum Sfântul Gheorghe.
„Ne-a unit un vis, o pasiune, o dragoste pentru trecutul medieval românesc și pentru eroii din acea perioadă. (…) Ideea de spectacol medieval și când vorbim de spectacol medieval ne referim la manifestările de sărbătoare ce defineau epoca medievală: muzica, dansul, spectacolele ecvestre, comedianții, inclusiv desfășurarea într-o paradă a costumului popular îmbrăcat de breslașii vremii, toate aceastea au fost punctul de început al ideii de a prezenta spectacole medievale autentice”, a mărturisit Nicolae Copoceanu. Spectacolele Medieval Art aveau loc în cetați și palate, cum ar fi Palatul Mogoșoaia, Palatul Știrbei, Cetatea Râșnovului, Castelul Bran sau Cetatea Făgărașului.
Printre evenimentele organizate de Medieval Art, la cerere, se numără și spectacolul „Cina Medievală”, care se putea desfășura și într-un spațiu tematic interior sau exterior, pentru grupuri între 100 și 300 de invitați. Spectacolul putea fi adaptat ca proiect de team building, prin adăugarea atelierelor artistice de spadă, tir cu arcul, echitație, pictură heraldică, iconografie, olărit, teatru, dans medieval și confecţionare de măști venețiene.
Medieval Art a asigurat recuzita pentru piese de teatru precum „Apus de soare” sau „Eduard al III-lea”, piese jucate la Teatrul „Ion Creangă” din Bucureşti. S-a ocupat de organizarea primei ediții a Festivalului Medieval de la Sibiu și frecvent de organizarea Festivalului de la Făgăraș. De asemenea, pentru copiii între 8 şi 18 ani, compania organiza o „Tabără Medievală” în luna august a fiecărui an, la Cisnădie, lângă Sibiu.
Dragostea față de istorie nu are vârstă, Medieval Art a colaborat atât cu oameni în vârstă, cât și cu oameni foarte tineri, cu profesori universitari, dar și cu fierari sau lăcătuși.
„Cavalerul” Nicolae a visat să reînvie concepte care au dat nemurire Evului Mediu: Demnitate, Onoare, Tradiţie şi, nu în ultimul rând, Eleganţă. Dar cum orice început are și un sfârșit, „cavalerul nostru medieval”, după numeroase „bătălii” din care a ieșit învingător adunând înțelepciune, experiență, spirit de grup, solidaritate, prietenie frățească, a pierdut una dintre cele mai grele lupte: lupta cu viața. A depus armele și a băut din potirul morții rămânând o frumoasă amintire. Odihnă veșnică!
Articolul a fost realizat având ca surse de inspirație următoarele documenteelectronice: ziuaveche.ro, metropotam.ro, capital.ro, avantaje.ro, gazeta de agriculutră.ro, jurnalul.ro şi mărturiile doamnei Runa Petrigenaru.
Roxana GABOR-TĂNASE
