Proiectul Conservarea moștenirii mușatine în Ținutul Neamțului prin implicarea directă a tinerilor a fost realizat în conformitate cu cerințele metodologiei Concursului interdisciplinar “Cultură şi civilizaţie în România” ținând cont de dimensiunile culturale, istorice și religioase ale comunității județului Neamț, raportat la moștenirea mușatină.
Trei elevi din clasele a X-a și a XI-a, de la trei școli din județul Neamț: Daria-Georgiana Bârliba, Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Târgu-Neamț, Eduard-Constantin Acatrinei, Colegiul Național „Petru Rareș” din Piatra-Neamț și Diana-Maria Bojescul de la Liceul „Carol I” din Bicaz au realizat o cercetare în scopul promovării proiectelor de reconstituire istorică existente la nivelul județului. Caracterul interdisciplinar derivă din faptul că elevii au realizat o investigare istorică, materializată sub forma unui referat științific axat pe două niveluri cronologice: trecut – trei monumente istorice: Cetatea Neamț, Mănăstirea Bistrița și Curtea Domnească Piatra-Neamț și prezent – trei proiecte de reconstituire istorică care pun în valoare cele trei monumente, prin activități dedicate ritualurilor de la curtea domnească și de la Cetatea Neamț, de mai bine de 10 ani.
La proba teoretică echipajul a pregătit un portofoliu care cuprinde referatul – prezentarea scrisă din perspectivă teoretică a temei, cu evidenţierea aspectelor de interculturalitate – aspecte ale vieții religioase, viața militară și reconstituirea unor ritualuri, pentru a găsi calea cea mai bună de comunicare între generații și culturi diferite.
Educaţia interculturală corespunde celui de-al treilea stâlp al educaţiei: deprinderea de a trăi împreună cu ceilalţi. Comisia Internaţională pentru educaţia secolului XXI pune accentul pe această componentă a educaţiei, ca fiind una vitală în dezvoltarea unei societăţi armonioase. Acest stâlp se referă la deprinderea de a trăi împreună cu ceilalţi, prin dezvoltarea cunoaşterii celuilalt, a istoriei sale, a tradiţiilor şi a spiritualităţii sale. Pentru proba practică au ales să ilustreze tematica prin mijloace grafice și audio-vizuale, respectiv realizarea unui film de scurt metraj care prezintă, pe de o parte, monumentele cercetate și, pe de altă parte, acțiunile tinerilor – membri în cele trei ordine de reconstituire istorică: Străjerii Cetății Neamțu, Domnițele Cetății din cadrul Școlii de dans „Domnița Ruxandra” și Garda de onoare a Curții Domnești”, inclusiv parte din ritualurile care se practică în prezent.
În partea a II-a au prezentat un proiect de conservare ce conţine date concrete referitoare la etapele ulterioare prezentării proiectului şi derularea sa în timp. Am realizat un proiect de conservare realist, el se înscrie în seria proiectelor cu finanțare depuse și implementate în anii: 2013, 2014, 2020, 2021, 2023. În total, aceste proiecte au primit finanțări de peste 180.000 lei, care s-au cheltuit pe mentenanța ordinelor, pe vestimentația lor, achiziționarea de arme, tabere de antrenament, organizarea de ateliere medievale ș.a.
Proiectele de reconstituire istorică au caracter peren, așa cum menționam, de peste 10 ani, și continuă anual, cu predare de ștafetă, la nivelul elevilor, școlilor, comunităților, an de an. Au făcut parte din echipele de implementare a acestor proiecte sute de elevi, pe parcursul timpului, coordonați de: prof. dr. Elena Preda, prof. dr. Dorina-Luminița Drexler, prof. Cristiana Șoimaru, prof. Xenia Sîrbu, prof. Adina Margine, prof. Anca Radu, prof. pr. Marian – Gheorghe Filip, prof. Emil Apostol și alte câteva zeci de profesori care au sprijinit proiectul.
În elaborarea portofoliului şi a proiectului de conservare, în raport de tema aleasă, echipajul a urmărit: identificarea a trei monumente mușatine și scurta prezentare a istoriei acestora, prezentarea modului specific de reflectare a caracterului local în particularităţi de reconstituire istorică, prezentarea interdependenţelor între particularităţile geografice, istorice, religioase, etnice locale; identificarea şi prezentarea unor factori locali ai schimbării, tendinţele şi „riscurile” acesteia. Au fost valorificate, în elaborarea portofoliului şi a proiectului de conservare, resursele locale: documente istorice, arhive locale, colecţii fotografii. Au fost utilizate următoarele instrumente: ancheta istorică, studiul istoric, studii monografice.
Elena PREDA
