Un sultan ca Suleiman Magnificul nu puteasă nu lase în urma sa o lucrare magnifică aşa că în anul 1550 a început construcţia unei impresionante moschei, cu scopul de a rivaliza cu strălucitoarea Agia Sofia, Sfânta Sofie, perla Bizanţului. A reuşit să ridice, cu ajutorul arhitectului imperiat Sinan şi cu peste 3800 de muncitori, o clădire mai mica decât Agia Sofia, dar graţioasă şi luminoasă.
Contruită pe un deal, cu vedere spre Cornul de Aur, Bosfor şi palatal Topkapi, moscheia Suleymaniye are o capacitate de 10000 persoane şi se află în mijlocul unei grădini liniştite. Moscheea a fost contruită aşa cum sunt contruite şi mănăstirile creştine, cu mai multe clădiri administrative în jur. Pe lângă moscheie, a existat un spital (darüşşifa), o şcoală primară (mekteb), băi publice (hamam), un caravanserai, patru şcoli în care se studia Coranul (medrese), o şcoală special pentru a învăţa religia musulmană, (hadith, un colegiu medical şi o bucătărie publică ce servea mâncare săracilor (imaret).
Moscheia are patru minarete cu înălţimea de 76 metru, de unde credincioşii sunt chemaţi la slujbă azi, cum erau şi în trecut. Cu excepţia faptului că acum există microfoane şi înregistrari audio care se aud de departe.
Dincolo de curtea interioară de un alb curat, interiorul este cu adevărat graţios. Lipseşte măreţia Agiei Sofia, dar se păstrează stilul bizantin, cu cupola uriaşă, coloanele impozante şi lipsa imaginilor vii. Citate din Coran acoperă pereţii precum şi ceramică elegantă.
Dincolo de clădirea principală se află turbe (mormânt în limba turcă) şi cele mai importante sunt mormântul lui Suleiman Magnificul şi al iubitei sale soţii, Hurrem Sultan (Roxalena). Şi după moarte, cei doi au fost aşezaţi unul aproape de celălalt, în două turbe nu foarte mari, dar construite cu toată grija şi antenţia demnă de un sultan şi soţia sa. Mihrimah Sultan, fiica lor, e şi ea înmormântată acolo, alături de părinţii săi precum şi familia apropiată a acestuia.
Oana CIUCANU
