De vorbă cu bunica Ana Vatamanu: Din vechea înțelepciune populară

Ecoul Muntilor — Sun, 03 Mar 2024 05:43:59 +0000

Paza bună trece primejdia rea.
Cu o floare nu se face primăvară.
Ai vorbit când trebuia să taci.
Cu ce măsură măsori, cu aceea ți se va măsura.
Cine n-are dușmani, nu-i face pielea doi bani.
Treaba de azi n-o lăsa pe mâine.
Ce te faci, fluturaș, când aripioarele ți-au ars?
Foamea este cel mai bun bucătar, iar sărăcia, cel mai bun gospodar.
Când părinții mănâncă aguride, la copii li se strepezesc dinții.
Să nu faci tot ce poți, să nu crezi tot ce auzi, să nu spui tot ce știi.
Nu mă lăsa să mor, că nu te voi lăsa să trăiești.
Poama bună cade în gura porcului.
A fi mare nu-i mirare, a fi om e lucru mare.
Dai cu capul în pragul de sus și-l vezi pe cel de jos.
Tot pățitu-i priceput.
Cel mușcat de șarpe se teme și de șopârlă.
Nu-ți lega capul dacă nu te doare.
Nepoftitul n-are scaun.
Nu-i frumos ce-i frumos, e frumos ce-i place omului.
Dai cu bâta-n baltă.
Fața subțire cu cheltuială se ține.
Nu da vrabia din mână pe cioara din par.
Ori cu capul pe piatră, ori cu piatra pe cap.
Toamna se numără bobocii.
Omul ca umbra, zilele lui ca floarea câmpului.
Cu răbdarea treci și marea, dar cu răul nici pârăul.
Ziua bună se vede de dimineață.
Calul de dar nu se caută în gură.
Pasărea pe limba ei piere.
Omului nu poți să-i ceri ce nu are.
Peștele de la cap se strică.
Surdul n-aude, dar le potrivește.
Nu-i da omului, Doamne, cât poate duce.
Interesul poartă fesul.
Jelui-m-aș și n-am cui, jelui-m-aș codului.
Cine nu-i mâncat de rele, nu știe a cânta de jele.
Pomul după roade și omul după fapte se cunoaște.
Cine se teme de baltă, nu mănâncă pește.
Te obișnuiești ca țiganul cu scânteia.
E totuna, ori cu capul de piatră, ori cu piatra de cap.
Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia.
Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.
Cum e turcul e și pistolul.
Când lumea vei dobândi, în groapă te vei sălășlui.
Ce folos de lapte gros dacă-i în burduf de câine.
A trecut iarba de casă și mândruța de frumoasă.
Argat fără simbrie.
Soacră soacră poamă acră, de te-ai coace cât te-ai coace, dulce tot nu te-ai mai face.
Câinii latră, ursul merge.
Faci coșer după ce au mâncat lupii oile.
La pasărea chioară Dumnezeu îi face cuib.
Dacă te bagi în tărâțe, te mănâncă porcii.
Te uiți în oale toate-s goale, te uiți în blide îți vine a râde.
Unde-s doi o vorbă au, unde-s trei întreabă ce-i?
E rău cu rău, dar mai rău fără rău.
Dacă tăceai, filosof rămâneai.
Și tăcerea are răspuns.
N-am dus colac peste pupăză.
Ce fată mâța, tot șoareci prinde.
Ai căzut ca musca-n lapte.
S-a dus bou și-a venit vacă.
Decât închis în colivie mai bine rătăcesc în pustie.
Capul plecat nu-l taie sabia.
Du-te-n sat și dă de veste, vino-acasă, fă cum poți.
Din balegă plăcintă nu faci.
Așchia nu sare departe de copac.
Cine poate, oase roade.
Așa cap, așa căciulă.
Unde dai și unde crapă.
Schimbarea stăpânului e bucuria nebunului.
Nu mă lăsa să mor, că nu te las să trăiești.
Oaia care nu-și poate purta lâna o mănâncă lupul.
Dacă nu-i cap, vai de căciulă.
Ce-oi păți, cu nimeni n-oi împărți.
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara mea.
Cine-a îndrăgit străinii, mânca-i-ar inima câinii.
Două săbii nu încap într-o teacă.
E de-ajuns o bâtă la un car de oale.
Căutați și veți afla, bateți și vi se va deschide.
Cu râma mică prinzi peștele mare.
Nu totul să fii frumos, totul să ai calități de om.
Mare și rece și prost cât zece.
Unde femeia vede, bărbatul de-abia zărește.
Țara moare și baba se piaptănă.
Se apropie coteiul de iepure.
Nu toate ale doctorului, nici toate ale popii.
Bate șaua să se priceapă calul.
Nu tot ce zboară se mănâncă.

A consemnat nepotul Alexandru ANDRIEŞ

Articolul De vorbă cu bunica Ana Vatamanu: Din vechea înțelepciune populară apare prima dată în Ecoul muntilor.

Arhive zicători - Ecoul muntilor

De vorbă cu bunica Ana Vatamanu: Din vechea înțelepciune populară