Valeriu a fost un tânăr empatic cu toată lumea, respectuos, harnic, un coleg desăvârșit, avea o atenție deosebită pentru cei suferinzi, bolnavi și cu probleme sociale. Îi păsa de ce se întâmplă în jurul lui și avea un spirit civic mobilizator, pentru care era iubit și admirat de toți.

A făcut studiile primare și gimnaziale la Grințieș între anii 2001-2009, pe durata întregului parcurs școlar a fost distins cu premiul I, apoi a absolvit Liceul Tehnologic Corbu (Harghita) în 2013. A avut o mare pasiune pentru geografie și în liceu a participat sub îndrumarea doamnei profesor Gabriela Kovacs la olimpiadele județene,  câştigând în fiecare an, apoi a concurat și la olimpiadele naţionale, unde a fost răsplătit cu premii speciale şi menţiuni. Media finală a anilor de liceu a fost 9,86 și media examenului de bacalureat 9,96 (10 la geografie, 10 la matematică, şi 9,90 la română). Între 2013-2016 a urmat cursurile  Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – Facultatea de Geografie și Geologie, obținând nota 10 la lucrarea de licență, apoi a urmat  și cursurile de Master în Geomatică între 2016-2018 din cadrul aceleași facultăți. A terminat masterul cu 10 pe linie și desigur și disertația a luat-o tot cu 10. În 2018 s-a înscris la studiile doctorale și a devenit asistent asociat în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, urmând să susțină lucrarea în vara anului 2023. Din 2021 s-a angajat ca asistent de cercetare în Geografie la Centrul de Economie Montană „CE-MONT” al Institutului Național de Cercetări Economice ”Costin C. Kirițescu” – INCE, Academia Română din Vatra Dornei.

Valeriu se anunța un cercetător profesionist cu o direcție rodnică de cercetare, cu o dezvoltare echilibrată care împletea studiul cu sportul, cu entuziasm pentru mașini, dar mai ales pentru munte. Se îngrijea de bunăstarea sa fizică și aproape în fiecare zi, după încheierea programului de lucru obișnuia să facă sport pentru completarea personalității și pentru eliminarea sedentarismului la care era expus.  Era un  jucător pasionat de fotbal, tenis și biliard. Petrecea mult timp în laborator pentru elaborarea tezei de doctorat pe care urma să o finalizeze în primăvara anului 2023 și pentru a pregăti alte lucrări de cercetare (articole, teme proprii, inițiative). Și-a ales o temă de aprofundare a studiilor legată de plaiurile natale: studii hidrologice cu referire la râul Bistricioara care trecea prin vecinătatea casei. A aflat multe lucruri despre aceste locuri pe care le-a sistematizat în teza de doctorat. A fost o oportunitate atât pentru el, din punct de vedere profesional, cât și pentru bazinul Bistricioarei care s-a îmbogățit în cunoștințe spre folosul științei și tehnicii.

Ne vom aduce mereu aminte de spiritul său blajin și cuminte, de bunătatea sa, de sufletul lui mărinimos și iertător, de interesul său deosebit pentru cercetare și de dedicarea sa pentru a transmite mai departe cunoștințele sale! Să-i fie memoria binecuvântată!

Pr. Gheorghiță Anisiea

Articolul IN MEMORIAM: VALERIU STOILOV-LINU apare prima dată în Ecoul muntilor.

Încă din clasa a IV-a a dovedit aptitudini pentru geografie, iar în clasa a V-a a intrat în atenţia profesoarei de geografie Maria Lungu, care a fost şi diriginta sa. Preocupările geografice au însemnat şi participarea la expediţiile „Cutezătorii”, de mare notorietate şi prestigiu în acele vremuri.

A ales un liceu hidrotehnic din Iaşi, unde a devenit unul dintre discipolii profesoarei de geografie, Lavinia Şandru, o profesoară dedicată, şi a urmat participarea la concursuri şi olimpiade de geografie şi, bineînţeles, facultatea de geografie.

În anul al II-lea de facultate, profesorul Ioniță Ichim l-a îndemnat spre cercetare, în domeniul geomorfologie. Profesorul Ioniţă Ichim este omagiat de către geografii moldoveni printr-un concurs regional ce-i poartă numele şi care a avut faza pe Moldova pe 11 mai. Şi au fost rezultate excelente ale elevilor din Borca, Grinţieş, Hangu sau Bicaz.

După facultate a început activitatea la Stațiunea de Cercetări „Stejarul“ din Piatra Neamț alături de profesorii Maria și Nicolae Rădoane, Constantin Grasu, Crina Miclăuș sau Ion Pârvulescu. Ultimul numit, „dom’ profesor”, cum este numit, sau „Mao”, cum îl ştiau colegii de demult îşi aminteşte cu drag de mai tânărul său coleg de la geomorfologie (el activând în climatologie). Ne-a vorbit despre un muntean pe care te puteai baza (domnul Pârvulescu era de la Severin), care făcea lucrul aşa cum trebuie, bine pregătit şi cu migală. Era om de echipă, un bun coleg, cu care îţi plăcea să mergi pe teren şi cei doi geografi păstrează o strânsă legătură, căci astfel de legături nu se rup uşor. Cei cinci ani la o staţiune de cercetări cu mare prestigiu şi cu colegi de mare valoare au fost foarte importanţi pentru tânărul care se întorcea la facultate, de această dată în postura de cadru didactic, urmând scara unei cariere didactice academice, un „cursus honorum” încununat de titlul de profesor universitar în 2017.

Teza domniei sale de doctorat „Sistemul aluviunilor din bazinul râului Trotuş” a primit distincţia Magna Cum Laude şi Premiul „Simion Mehedinţi” al Academiei Române.

CV-ul domniei sale este unul foarte bogat şi cei apropiaţi de mediul academic pot înţelege valoarea a 12 articole cotate ISI, unele realizate împreună cu foştii colegi de la Stațiunea de Cercetări „Stejarul“ din Piatra Neamț. Sau cele 18 articole publicate în reviste indexate BDI. Să menţionăm şi cărţile realizate în colaborare cu mai sus menţionaţii Ioniţă Ichim, Maria şi Nicolae Rădoane. În perioada 2002-2022 a fost coordonatorul a 250 de lucrări de licenţă, 55 de lucrări de disertaţie, 10 lucrări de gradul I şi avea în grija sa 5 doctoranzi.

Cunoaşteam parte din acest CV prin intermediul unui fost doctorand, cu care coordonatorul colabora la studii şi articole: Valeriu Linu-Stoilov, şi el din munţii Neamţului, nu departe de Borca, de la Grinţieş. Un doctorand care însă nu se va putea bucura de o înaltă distincţie pe care credem că ar fi meritat-o cu prisosinţă, căci aripile tânărului s-au frânt.

„Parcursul meu profesional, flancat de o perseverență constructivă (nu de una care generează încăpățânare!), se regăsește foarte bine în maxima lui Napoleon Bonaparte: Efortul îşi arată roadele după ce o persoană refuză să se oprească sau în cea a lui Balzac Numai perseverenţa duce la izbândă. Alături de perseverență, în alegerea profesiei mele a contribuit esențial și permanenta informare (trebuie să te călăuzești după dictonul: Informează-te înainte de toate!), precum și conștientizarea abilităților și a cunoștințelor reale, întocmai ca în citatul din Larry Bird: Un învingător este cineva care îşi recunoaşte talentele date de Dumnezeu, trudeşte pentru a le transforma în abilităţi şi foloseşte aceste abilităţi pentru a-şi îndeplini ţelurile”, mărturisea domnul profesor pentru cercetarea „Inspirație și pasiune. Proiect de orientare școlară și profesională”, realizată de Eliza Ventaniuc în 2021 în cadrul Centrului Județean de Asistență Pedagogică Neamţ.

Tot din acest material am ales aserţiunea domniei sale despre „satisfacțiile legate de realizarea pe plan uman și profesional a foștilor studenți. Nu vă închipuiți ce bucurie este în sufletul unui profesor când un fost elev (student) este remarcat (în sensul benefic!) în societate!? Atunci profesorul, plin de mândrie, spune: Acesta a fost elevul (studentul) meu!“. Adăugăm şi noi pe numeroşii studenţi pe care i-am cunoscut şi au spus cu mândrie şi recunoştinţă pentru Dan Dumitriu: „A fost profesorul meu!”.

Am ales din interviul acordat regretatului profesor Gheorghe Ţigău (care a activat şi la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca) un mic fragment pe care îl considerăm definitoriu pentru un om şi o carieră: „Pentru viaţă reperele morale sunt bine întipărite de mic copil: munca cinstită, respectul, seriozitatea. În profesiune reperele le-am dobândit la Staţiunea Stejarul, unde cuvântul de ordine era munca bine făcută (bine documentată şi argumentată)”. Cele prezentate le considerăm parte a unui model de urmat. Un copil din munţii Neamţului a plecat să descopere lumea, să o înţeleagă şi să o cucerească. Şi a dovedit că se poate…

Daniel Dieaconu

Articolul Un fiu de seamă al munților Neamțului: prof.univ.dr. Dan Dumitriu apare prima dată în Ecoul muntilor.

Ne-au demonstrat-o prin rezultate remarcabile Dan Dumitriu din Borca, profesor universitar doctor la Facultatea de Geografie a universităţii ieşene sau Iulian Săndulache, lector universitar doctor al Facultăţii de Geografie a universităţii bucureştene. Sau cu regret ne amintim de grinţieşeanul  doctorand în geografie Valeriu Linu Stoilov de la universitatea ieşeană. La Mica Olimpiadă de Geografie „Terra” în 2022, Matei Daniel Dieaconu obţinea Premiul al III-lea la faza naţională, iar anul acesta Casian Borşuc, clasa a VII-a, va participa pe 18 mai la faza naţională a aceleaşi competiţii.

La Borca, sub conducerea doamnei profesor Maria Lungu s-a creat o adevărată şcoală de mici geografi. Gabriela Buştihan, născută Andronic, a fost eleva doamnei profesoare şi visa la o carieră în … geografie. Cele orânduite de Providenţă nu au fost pentru o astfel de carieră, dar bucuria ei a fost mare când a aflat că fiul ei, Cătălin Buştihan. s-a calificat la faza naţională a Olimpiadei de geografie

Buștihan Cătălin- Gabriel este din satul Bradu, comuna Grinţieş, şi s-a născut la data de 29. 12. 2007. După  clase primare și gimnaziale cu rezultate foarte bune la învățătură la şcoala gimnazială tulgheşeană a reuşit să acceadă la  Colegiul NAȚIONAL MILITAR ȘTEFAN CEL MARE din Câmpulung Moldovenesc. Înzestrat cu o tenacitate deosebită,  puiul de muntean a dorit, după spusele mamei, să arate că şi un copil dintr-o familie mai modestă dintr-un sat din munţi poate reuşi.

Geograful Iulian Săndulache m-a sunat ieri să mă anunţe: „Avem un grinţieşean care a luat premiu. A urcat pe scena premianţilor de la Constanţa. Nu cumva să nu scrii despre el în Ecoul Munţilor”. Cu mândrie mi s-a transmis, cu mândrie ne facem şi noi datoria de a scrie.

Îi urăm tânărului elev-militar succes în viitoarele încercări şi să ducă mai departe succesele şcolii de geografie din munţii Neamţului!

Articolul Un nou elev performant la geografie din munții Neamțului – Cătălin Buştihan apare prima dată în Ecoul muntilor.

     Este unul dintre articolele ce se scriu greu, foarte greu, căci  acest copil a crescut sub ochii noştri, jucându-se pe prundul Bistricioarei, mergând la şcoala din comună, la liceul de la Corbu sau la facultatea de la Iaşi. Eram uniţi de dragostea pentru ştiinţă, pentru natură, pentru fotbal, pentru Dinamo, pentru plaiurile natale. Urma să fie cel de-al doilea doctor în geografie specialist în valea Bistricioarei (după Iulian Săndulache, lector universitar doctor la Facultăţii de Geografie, Universitatea din Bucureşti).

Uimea de mic, învăţătoarea Elena Rusu considera că Premiul I era prea puţin pentru el. I-a plăcut geografia şi la liceu i-a consacrat tot mai mult timp şi rezultatele au venit repede sub îndrumarea doamnei profesor Gabriela Kovacs: a câştigat în fiecare an judeţeana şi a participat la olimpiadele naţionale, unde a fost răsplătit cu premii speciale şi menţiuni. Nu e de mirare că la bacalaureat a luat 10 la geografie, dar şi la matematică, şi aproape 10 la română. Deşi ar fi excelat şi în alte domenii, poate mai atractive din punct de vedere al viitorului pecuniar, a ales geografia şi atunci când faci ceva cu plăcere şi credinţă nu se poate ca munca să nu fie răsplătită. Şi astfel a fost ales pentru studii de masterat şi doctorat, iar o parcurgere a prezentărilor sale profesionale existente pe internet sau la universitate ne arată că eforturile sale au fost mari. Şi cele mai multe au fost concentrate asupra meleagurilor natale. Ca fiu de seamă al Grinţieşului, a fost cooptat în colectivul redacţional al revistei „Catharsis”, articolele sale apărând alături de cele ale lui Iulian Săndulache la secţiune „Ştiinţifice”. Revista din iunie 2023 îi va fi dedicată. Durerea familiei şi a celor apropiaţi nu poate fi descrisă în cuvinte.

Am fost mândri de tine şi îţi vom păstra o vie amintire…

Daniel DIEACONU

Articolul Comemorare: Valeriu Stoilov-Linu sau despre aripi frânte apare prima dată în Ecoul muntilor.