Contribuţii importante au adus pentru acest număr preotul Gheorghiţă Anisiea, învăţătorii Gladiola Bondar şi Ilie Alexandru, profesoara Gabriela Vanda Cortez, bibliotecara Iolanda Lupescu, profesorii de istorie Daniela şi Vasile Ciubotaru, Ana şi Andrei Nica, Emanuel Bălan sau Mirela Curcă, Valentin Andrei are un interviu deosebit, la fel şi Alexandru Andrieş. Mulţumim profesoarelor Cristina Chirilă şi Ecaterina Caraza, universitarului Florin Alexandru Iordache. Mici intervenţii au avut Eusebiu Popa şi Contantin Mîrcă. Nu puteau lipsi juniorii: Maya Bicăjanu arată veleităţi istorice, iar literare dovedesc Ioana Bortişcă şi Casandra Asavei.

Despre visul unui copil ce a iubit fotbalul (şi-l iubeste şi matur şi este alături de el) aflaţi dintr-un interviu. Avem din nou „O personalitate a lunii” şi considerăm că merită tot respectul nostru!

Ca de obicei, istorie, literatură, etnografie, poveşti de viaţă, biografii etc.

O bună şi folositoare lectură!

Articolul Ecoul Munţilor nr. 38, anul IV, serie nouă apare prima dată în Ecoul muntilor.

Hangu:  07.02.2024, 14.02.2024, 21.02.2024, 28.02.2024

Ceahlău: 06.02.2024, 13.02.2024, 20.02.2024, 27.02.2024

Grinţieş: 14.02.2024, 28.02.2024

Poiana Teiului: 01.02.2024, 08.02.2024, 15.02.2024, 22.02.2024, 29.02.2024

Farcaşa: 02.02.2024, 09.02.2024, 16.02.2024, 23.02.2024

Borca: 06.02.2024, 13.02.2024, 20.02.2024, 27.02.2024

Taşca: 07.02.2024, 14.02.2024, 21.02.2024, 28.02.2024

Bicazu Ardelean: 07.02.2024, 14.02.2024, 21.02.2024, 28.02.2024

Dămuc: 06.02.2024, 13.02.2024, 20.02.2024, 27.02.2024

Bicaz Chei: 02.02.2024, 09.02.2024, 16.02.2024, 23.02.2024

Tarcău: 05.02.2024, 12.02.2024, 19.02.2024, 26.02.2024

Bicaz puncte fixe: 06.02.2024, 13.02.2024, 20.02.2024, 27.02.2024

Bicaz puncte fixe: 02.02.2024, 09.02.2024, 16.02.2024, 23.02.2024

Bicaz colectare din poartă în poartă: 01.02.2024, 08.02.2024, 15.02.2024, 22.02.2024, 29.02.2024

2. Colectare deşeuri menajere de la persoane juridice:

Hangu: 05.02.2024, 12.02.2024, 19.02.2024, 26.02.2024

Ceahlău: 07.02.2024, 14.02.2024, 21.02.2024, 28.02.2024

Grinţieş: 07.02.2024, 14.02.2024, 21.02.2024, 28.02.2024

Dămuc: 07.02.2024, 14.02.2024, 21.02.2024, 28.02.2024

Poiana Teiului: 05.02.2024, 12.02.2024, 19.02.2024, 26.02.2024

Farcaşa: 05.02.2024, 12.02.2024, 19.02.2024, 26.02.2024

Borca: 05.02.2024, 12.02.2024, 19.02.2024, 26.02.2024

Tarcău: 05.02.2024, 12.02.2024, 19.02.2024, 26.02.2024

Colectare deşeuri reciclabile de la persoane fizice şi juridice:

Hangu: 07.02.2024, 14.02.2024, 21.02.2024, 28.02.2024

Ceahlău: 07.02.2024, 14.02.2024, 21.02.2024, 28.02.2024

Grinţieş: 13.02.2024, 27.02.2024

Poiana Teiului: 02.02.2024, 16.02.2024

Farcaşa: 02.02.2024, 09.02.2024, 16.02.2024, 23.02.2024

Borca: 05.02.2024, 19.02.2024

Taşca: 06.02.2024, 20.02.2024

Tarcău: 13.02.2024, 27.02.2024

Dămuc: 06.02.2024, 13.02.2024, 20.02.2024, 27.02.2024

Bicaz: 02.02.2024, 09.02.2024, 16.02.2024, 23.02.2024

Rugăm cetăţenii să respecte zilele de colectare a deşeurilor menajere şi zilele de colectare a deşeurilor reciclabile. Pentru deşeuri voluminoase sau deşeuri electrice şi electronice vă rugăm să ne contactaţi precizându-ne volumul aproximativ şi locaţia pentru ridicare.

Dispecerat S.C. Edil Industry S.R.L.

Tel: 0724 024 055

e-mail: zona4neamt@gmail.com

Hârtie şi carton

Ce se reciclează:

-hârtie de scris, hârtie de ambalat;

-ziare, reviste, documente, plicuri;

-ambalaje de carton.

Ce nu se reciclează:

-hârtie sau cartoane ce conţin reziduri de mâncare;

-hârtie igienică, şerveţele folosite;

-hârtie lucioasă;

-hîrtie de dimensiune mică.

Plastic şi metal

Ce se reciclează:

-PET-uri;

-folii, pungi de plastic;

-flacoane de detergent;

-ghivece de plastic;

-ambalaje alimentare;

-tăvi;

-doze de bere/suc/apa;

-cutii de conserve.

Ce nu se reciclează:

-ambalaje din plastic sau metal ce nu pot fi curăţate;

-caserole din polistiren;

-pahare de unică folosinţă;

-jucării/plastic casant.

Sticlă:

Ce se reciclează:

-borcane;

-sticle;

-damigene.

Ce nu se reciclează:

-geamuri din sticlă/termopan;

-abajururi, lustre, veioze;

-porţelan;

-farfurii, căni.

Împreună cu dumneavoastră putem reduce cantitatea deşeurilor ce ajung la gropile de gunoi, împreună putem reduce poluarea aerului, apei şi a solului.

Articolul Program colectare deşeuri luna FEBRUARIE 2024 apare prima dată în Ecoul muntilor.

Hangu:  03.01.2024, 10.01.2024, 17.01.2024, 24.01.2024, 31.01.2024

Ceahlău: 02.01.2024, 09.01.2024, 16.01.2024, 23.01.2024, 30.01.2024

Grințieș: 03.01.2024, 17.01.2024, 31.01.2024

Poiana Teiului: 04.01.2024, 11.01.2024, 18.01.2024, 25.01.2024

Farcașa: 05.01.2024, 12.01.2024, 19.01.2024, 26.01.2024

Borca: 02.01.2024, 09.01.2024, 16.01.2024, 23.01.2024, 30.01.2024

Tașca: 03.01.2024, 10.01.2024, 17.01.2024, 24.01.2024, 31.01.2024

Bicazu Ardelean: 03.01.2024, 10.01.2024, 17.01.2024, 24.01.2024, 31.01.2024

Dămuc: 02.01.2024, 09.01.2024, 16.01.2024, 23.01.2024, 30.01.2024

Bicaz Chei: 05.01.2024, 12.01.2024, 19.01.2024, 26.01.2024

Tarcău: 02.01.2024, 08.01.2024, 15.01.2024, 22.01.2024, 29.01.2024

Bicaz puncte fixe: 02.01.2024, 09.01.2024, 16.01.2024, 23.01.2024, 30.01.2024

Bicaz puncte fixe: 05.01.2024, 12.01.2024, 19.01.2024, 26.01.2024

Bicaz colectare din poartă în poartă: 04.01.2024, 11.01.2024, 18.01.2024, 25.01.2024

2. Colectare deșeuri menajere de la persoane juridice:

Hangu: 08.01.2024, 15.01.2024, 22.01.2024, 29.01.2024

Ceahlău: 03.01.2024, 10.01.2024, 17.01.2024, 24.01.2024, 31.01.2024

Grințieș: 03.01.2024, 10.01.2024, 17.01.2024, 24.01.2024, 31.01.2024

Dămuc: 03.01.2024, 10.01.2024, 17.01.2024, 24.01.2024, 31.01.2024

Poiana Teiului: 08.01.2024, 15.01.2024, 22.01.2024, 29.01.2024

Farcașa: 08.01.2024, 15.01.2024, 22.01.2024, 29.01.2024

Borca: 08.01.2024, 15.01.2024, 22.01.2024, 29.01.2024

Tarcău: 08.01.2024, 15.01.2024, 22.01.2024, 29.01.2024

Colectare deseuri reciclabile de la persoane fizice si juridice

Hangu: 03.01.2024, 10.01.2024, 17.01.2024, 24.01.2024, 31.01.2024

Ceahlău: 03.01.2024, 10.01.2024, 17.01.2024, 24.01.2024, 31.01.2024

Grințieș: 02.01.2024, 16.01.2024, 30.01.2024

Poiana Teiului: 05.01.2024, 19.01.2024

Farcașa: 05.01.2024, 12.01.2024, 19.01.2024, 26.01.2024

Borca: 08.01.2024, 22.01.2024

Tașca: 09.01.2024, 23.01.2024

Tarcau: 16.01.2024, 30.01.2024

Dămuc: 02.01.2024, 09.01.2024, 16.01.2024, 23.01.2024, 30.01.2024

Bicaz: 05.01.2024, 12.01.2024, 19.01.2024, 26.01.2024

Rugăm cetăţenii să respecte zilele de colectare a deşeurilor menajere şi zilele de colectare a deşeurilor reciclabile. Pentru deşeuri voluminoase sau deşeuri electrice şi electronice vă rugăm să ne contactaţi precizându-ne volumul aproximativ şi locaţia pentru ridicare.

Dispecerat S.C. Edil Industry S.R.L.

Tel: 0724 024 055

e-mail: zona4neamt@gmail.com

Hârtie şi carton

Ce se reciclează:

-hârtie de scris, hârtie de ambalat;

-ziare, reviste, documente, plicuri;

-ambalaje de carton.

Ce nu se reciclează:

-hârtie sau cartoane ce conţin reziduri de mâncare;

-hârtie igienică, şerveţele folosite;

-hârtie lucioasă;

-hîrtie de dimensiune mică.

Plastic şi metal

Ce se reciclează:

-PET-uri;

-folii, pungi de plastic;

-flacoane de detergent;

-ghivece de plastic;

-ambalaje alimentare;

-tăvi;

-doze de bere/suc/apa;

-cutii de conserve.

Ce nu se reciclează:

-ambalaje din plastic sau metal ce nu pot fi curăţate;

-caserole din polistiren;

-pahare de unică folosinţă;

-jucării/plastic casant.

Sticlă:

Ce se reciclează:

-borcane;

-sticle;

-damigene.

Ce nu se reciclează:

-geamuri din sticlă/termopan;

-abajururi, lustre, veioze;

-porţelan;

-farfurii, căni.

Împreună cu dumneavoastră putem reduce cantitatea deşeurilor ce ajung la gropile de gunoi, împreună putem reduce poluarea aerului, apei şi a solului.

Articolul Program colectare deșeuri luna IANUARIE 2024 apare prima dată în Ecoul muntilor.

Pe de altă parte, alegerea temei a pornit și de la legătura mea cu județul Neamț și cu atașamentul față de turismul rural și dorința de a putea ajuta la dezvoltarea turistică a satului tradițional românesc care deține un mediu natural propice dezvoltării turismului durabil. Consider că etnografia, cultura și tot ceea ce reprezintă autenticul nu ar trebui uitat și lăsat deoparte deoarece ne reprezintă ca umanitate, iar noi ar trebui să promovăm valorile locale, să le păstrăm și conservăm în același timp. Titlul lucrării mele, face referire la meșterii populari din Ținutul Neamțului și la includerea acestora în sistemul turistic.

Ca și metodă de cercetare în realizarea studiului, a fost utilizat interviul. Scopul acestui interviu a fost să pot observa ce perspectivă au meșteri cu privire la evoluția acestei meserii.  Pe Valea Muntelui (Bicaz, Hangu, Borca, Farcașa, Poiana Teiului, Ceahlău și Grințieș) am intervievat 19 meșteri.

În harta de mai jos se poate observa distribuirea meșterilor populari intervievați. Datorită bogatului fond forestier, zona se remarcă prin prelucrarea lemnului, majoritatea meșterilor fiind tâmplari, sculptori.

Strategii de integrare a meșterilor populari în sistemul turistic din Valea Muntelui:

1. Crearea unor evenimente precum festivaluri sau târguri;
2. Creareaunorunorateliere cu scopul de aînvățașipracticameșteșugurile

3.Organizarea unor concursuri, spre exemplu cu titlul „Cel mai original meșteșug”;

4. Înființarea unor asociații
5. Implicarea actorilor din zonă în integrarea acestora în circuitul turistic;
6. Implementarea unei legi a meșterilor populari;
7. Realizarea unor studii de piață;
8. Scrierea și publicarea cărților despre meșteșuguri;

Mai jos am realizat o analiză SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări) pentru a putea înțelege mai bine importanța meșterilor populari.

Meșteșugurile sunt de o valoare importantă pentru cultura și economia unei țări, acestea ajută la menținerea și dezvoltarea economiei, păstrarea patrimoniului cultural, creează locuri de muncă și împiedică șomajul și nu în ultimul rând ajută la dezvoltarea turismului în locurile mai puțin cunoscute.

Odată cu trecerea anilor, meșteșugurile tradiționale au avut parte de schimbări, care au dus la împuținarea meșterilor din cauza lipsei contactului cu piața, traiul în zone rurale izolate, care cu greu le permit contactul cu piața turistică, lipsa unei educații în ceea ce privește taina meșteșugurilor, care ar trebui transmisă din generație în generație. Pe de altă parte, meșterii rămași nu știu să-și promoveze lucrurile confecționate în gospodăriile proprii, și greu își găsesc clienți atrași de astfel de produse. Acestea toate duc la criza economică și probleme de acomodare la economia de piață. Mulți dintre meșterii populari nu știu să-și aprecieze muncă asiduă și vând produsele create la prețuri foarte mici. Generațiile ce vin au nevoie să preia astfel de abilități de confecționare a produselor tradiționale, dar acestea se învață și se moștenesc foarte greu, tineretul nefiind atras de meșteșuguri cu ajuturul cărora și-ar putea face o afacere de succes în zonele de proveniență. Totuși nu există nici inițiativă și nici educație în acest sens, iar tinerii sunt atrași de alte țări mult mai dezvoltate. Unirea meșteșugurilor cu turismul este o activitate favorabilă economiei și dezvoltării, care ar avea ca avantaj noi perspective de durată. Meșterii populari ar putea fi introduși în activitățile turistice, acest lucru ajutând la păstrarea autenticului și dezvoltarea turismului din mediile mai puțin favorabile, iar pe de altă parte s-ar creea o balanță între modernism și tradiționalism. Unii turişti se implică în activităţile pe care meșterii le desfășoară, mai ales din curiozitate sau pentru a trăi o experienţă inedită. Turiștii sunt iniţiaţi în meşteşuguri şi ocupaţii tradiţionale locale, manifestându-şi astfel aptitudinile creative personale, ieşind din monotonia şi rutina activităţilor cotidiene. Implicarea acestora în diversele activități autentice din satul tradițional românesc ar putea ajuta la dezvoltarea turismului rural și în același timp la manifestarea formelor de turism sustenabil.

Alexandra Paula COADĂ LATĂ

Articolul Turism cultural în munții Neamțului: Integrarea meșterilor populari în sistemul turistic apare prima dată în Ecoul muntilor.

Biserica în anii de dinainte de reabilitare 

O privire retrospectivă se impune: această  așezare de cult s-a planificat în îndepărtatul an 1900, la 21 mai, când s-a sfințit locul de către preotul Vasile Țifescu (preot paroh la Biserica din Galu). Aflăm că temelia și zidurile au fost ridicate din piatră, coordonatori de lucrare fiind Cristea Dumitru și Neculai Ispas din Galu. Pictura interioară a fost realizată de către Ioan Luchian din Târgu Neamț, iar sfințirea așezământului s-a săvârșit pe 21 mai 1923, preot la acea vreme era Grigore Borosancanul. Cutremurul din 1940 și războiul au adus daune considerabile, însă cu ajutorul enoriașilor recondiționarea edificiului începe în 1979, înlocuindu-se inclusiv acoperișul cu tablă galvanizată. Pictura actuală, în tehnica tempera, a fost realizată între anii 1978-1981 de către pictorul Gheorghe Buburuzan din Gura Humorului.

Biserica după reabilitare, gata de resfiinţire

De reținut este că în patrimoniul bisericii, pe lângă alte obiecte de cult valoroase, se găsește o icoană dublu fațetată, având reprezentat pe o parte chipul Maicii Domnului cu Pruncul, iar pe cealaltă chipul Sf. Mare Mucenic Gheorghe, într-o ipostază mai rar întâlnită – stând pe jilţ, cu capul descoperit și cu balaurul sub picioare.

Preoții care au slujit de-a lungul timpului au fost Vasile Țifescu, Grigore Borosancanul, Gheorghe Astanei, Gheorghe Hurjui și Fabian Andrei.

Programul liturgic a început încă din primele ore ale dimineții cu rânduiala utreniei, ca mai apoi în jurul orei 7:30 Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, să fie întâmpinat cu un colac frumos rumenit cu sare simbolizând cutăția sufletelor și hărnicia tuturor celor implicați aici, iar ritmul clopotelor frumos răsunătoare au accentuat momentul. Părintele protopop Ionel Cuțuhan, alături de un sobor de preoți și diaconi l-au însoțit pe marele ierarh pe toată durata slujbei, corul Anghelus dând răspunsurile la strană.

Preasfinţitul Episcop, cu o voce limpede şi caldă, a rostit binecuvântarea. După citirile vechi testamentare, a început ritualul înconjurării bisericii, însoţit de citirea celor trei pericope evanghelice, apoi stropirea cu agheasmă şi ungerea cu Sfântul şi Marele Mir a zidurilor exterioare ale sfântului locaş. Poate v-aţi întrebat de ce sfinţirea unei biserici începe din exteriorul ei? După învăţăturile străvechi creștinești astfel se arată delimitarea spaţiului sacru, ca alcătuind „Casa lui Dumnezeu” şi „poarta cerului” (Facerea 28, 17). De aceea, episcopul a citit în faţa bisericii rugăciunea lui Solomon de la sfinţirea Templului din Ierusalim (III Regi 8, 22-31), în care se cere lui Dumnezeu: „Să fie ochii Tăi deschişi ziua şi noaptea spre casa aceasta şi, oricâte vor cere în locul acesta, să asculţi din locul locuinţei Tale celei din cer (…) şi milostiv să le fii lor”. Dumnezeu se află prezent pretutindeni, dar cu precădere El ascultă şi vede pe cei ce Îl cheamă în rugăciune.

După aşezarea sigiliului arhieresc şi înveşmântarea Sfintei Mese, a urmat sfinţirea bisericii în interior, tot cu apă sfinţită şi cu Sfântul şi Marele Mir. Cei prezenţi au fost stropiţi şi binecuvântaţi cu aghiazmă, simbol al harului Duhului Sfânt.

Prin intrarea în biserica sfințită, prin închinarea la Sfintele Icoane, prin participarea, cu multă credință și evlavie, la Sfintele Slujbe, prin împărtășirea cu Sfintele Taine, credinciosul se sfințește și se luminează, pentru a sfinți apoi spațiul în care trăiește și muncește.

Preotul Paroh Andrei Fabian a primit distincția „Crucea Sfântului Ierarh Dosoftei” pentru întreaga sa activitate desfășurată în slujba bisericii, iar alte distincții au fost acordate altor persoane implicate direct în buna desfășurare a acestui amplu eveniment. Un eveniment de mare importanţă pentru comunitate, dar nu numai, şi mulţime mare de credincioşi de pe întreaga Vale a Muntelui au cinstit cu prezenţa şi rugăciunea lor această sfiinţire.

Roxana Gabor Tănase

Articolul Târnosirea Bisericii „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavril” din Parohia Poiana Teiului apare prima dată în Ecoul muntilor.

Cine se încumetă să aștearnă câteva rânduri despre o persoană, cu anevoie va reuși să așeze în ramă potrivite cuvinte, pentru că e greu să adresez un mesaj către un prieten anume, dintre cei pricepuți în ale scrisului. Desigur, demersul ar putea aduce bucurie ori ar genera întrebări, întrucât profunzimea celui care receptează poate privi dincolo de cuvinte, iar nuanțele sunt atent analizate, dar îmi oferă imboldul de a redacta gânduri cordiale către unul dintre oamenii apreciați de lumea nemțeană, drag sufletului meu.

Dacă o carte este o cărămidă la temelia caracterului și viitorului unui om, atunci bibliotecarii sunt super-eroii a căror menire este aceea de a arde aceste cărămizi în furnalele spiritului lor pentru a putea ajunge la cititor, pentru a crea o punte indestructibilă. Dacă cititorul va trece această cale suspendată, îi va cere bibliotecarului să-i de ceea ce merită. Iar omul cărții nu va ști niciodată în avans dacă truda lui va fi apreciată sau nu.

Definitiv, viața lui Ion Asavei este strâns legată de Bicaz și de ceea ce în zonă se numește generic Valea Muntelui. Povestea acestei vieți este una netipărită, deocamdată, dar este vie și gata oricând să se dezvăluie celor interesați s-o descopere. În aceasta, la loc de cinste se află activitatea de peste 40 de ani în cadrul Bibliotecii Orășenești „Mihai Eminescu“, de care a fost atașat și înainte de 1989, dar mai ales după acest an de cotitură, ajungând să respire prin ea. A fost o prezență constantă la toate manifestările culturale organizate: lansări de carte, întâlniri cu scriitorii, activități de instruire profesională etc. Dar a fost și o prezență constantă, vreme de peste 20 de ani, în presa locală, începând cu radioul și televiziunea, dar mai ales în presa tipărită.

La toate acestea, Ion Asavei a luat parte și s-a remarcat prin implicarea lui activă, făcută cu pasiune, cu dorința de a fi mereu conectat la peisajul cultural al județului Neamț, și nu numai, un om pentru care cultura este la fel de necesară ca aerul, ce presupune vocație, osteneală și dragoste față de oameni în general și bicăjeni în special. Mărturisea că la început Bicazul i se părea „gri“ și că va părăsi „orașul prăfuit“ pentru a se muta „la centru“. A avut șansa de a se transfera la Biblioteca Județeană, și nu o dată, ci chiar de două ori, însă rădăcinile i s-au „cimentat“ într-un loc care, odată cu trecerea anilor, i-a conturat viața și l-a făcut să o vadă cu alți ochi, în care va fi stimat mereu ca fiind mai mult decât un simplu bibliotecar.

Virgil COJOCARU

Articolul ION ASAVEI –o viață de om dedicată bibliotecii, culturii, poeziei, o viață trăită sub semnul dragostei pentru scris și pentru oameni apare prima dată în Ecoul muntilor.