Timp de 10 ani a fost solist la renumita orchestră și a avut ocazia să cunoască personal pe unii din marii artişti ai scenei românesti, artiști care colaborau cu „Cernegura”. A cutreierat prin majoritatea satelelor Neamțului, acolo unde orchestra avea spectacole, transmițând spectatorilor dragostea de cântec și de frumos. Ceea ce culegea de la unii, dădea prin mesajul său transmis de cântec, la alții. Vorba românească: „De la lume adunate și iarăși la lume date”.

Anul 1990 a adus desființarea orchestrei „Cernegura” și o perioadă goală în domeniul conservării și promovării tradițiilor populare. Nenea Titi a ieșit la pensia binemeritată, iar colegii şi prietenii de la ansamblu şi-au văzut fiecare de viața lui. Unii au plecat prin lume iar alții au trecut în neființă, fară ajutor și sprijin.

Ieșirea la pensie nu a însemnat sfârșitul activității pentru Titi Cozma, ci un nou început. Susținut moral și încurajat permanent de mine, a scris o carte cu amintiri și poezii populare pe care am avut onoarea să o redactez  și a colaborat cu materiale folclorice la una dintre puținele culegeri de folclor nemţean, „De la Piatra Neamț pe vale”, autori Ghiță Dandu și Delia Irimie Stoian, apărută în anul 2022 la Editura Hoffman.

În prezent, veteranul solist sprijină tinerele talente și colaborează efectiv cu majoritatea soliştilor și rapsozilor cunoscuți din Ținutul Neamțului. Pentru mine este un model viu,  una dintre puținele persoane rămase cu experiență în domeniul folclorului muzical nemțean.

În acest an, Titi Cozma împlineşte 76 de ani. Îi dorim cât mai mulţi ani sănătoși, în slujba folclorului zonal şi alături de noi!

Ghiță Dandu

Articolul PERSONALITATEA LUNII TITI COZMA – un veteran al folclorului muzical nemţean apare prima dată în Ecoul muntilor.

„Memorii, reflecții, cântece și poezii populare”, semnată de către Titi Cozma, este o carte plină de emoții, scrisă din suflet, o carte prin intermediul căreia putem să-l cunoaștem mai bine pe autor bucurându-ne de moștenirea pe care o va lăsa la vremea vremii.

După evidenta introducere ajungem la capitolul I „Povestea mea” în care ne sunt prezentate fel de fel de amintiri descrise sub un ton vesel, emoționant și nostalgic. Deși a fost un copil vivace, recunoscând chiar „la tinerețe faci prostii, iar când îmbătrânești stai cu degetu-n gură și te gândești la Angelica”:

„Viața ți se dă odată,

s-o trăiești nemăsurată

s-o trăiești așa de bine,

ca să nu-ți fie rușine.

Să nu plângi la bătrânețe,

Ce-ai făcut în tinerețe.”

În urma acestui artist popular vor rămâne multe amintiri plăcute, vorbe pline de duh, dragostea pentru folclor, iubirea de neam, de patrie și de frumos. A fost membru de vază al Orchestrei Cernegura, a mers în turnee alături de Maria Ciobanu și Radu Zaharescu, l-a cunoscut pe marele Florin Piersic și pe o întreagă serie de nume consacrate ale scenei românești: Stela Popescu, Ștefan Bănică, Alexandru Arșinel, Irina Loghin, Benone Sinulescu, Jean Constantin, Ileana Ciuculete, Ion Dolănescu, Mioara Velicu, Nicolae Furdui Iancu, Sofia Vicoveanca, Tiberiu Ceia, Ileana Constantinescu. Un privilegiu deosebit l-a avut prin a-l întâlni pe unul dintre cei mai mai scriitori: Mihail Sadoveanu, iar episodul pare a fi desprins dintr-o poveste.

Capitolul următor, „Cântece și poezii”, cuprinde o tematică variată, creată în stilul autorului. Exemplific:

„Bine e în România”

Cântă cucul bată-l vina,

Pe români i-a prins rugina,

Că stau toți cu limba-n gură

Și privesc la hoți cum fură.

Copii-au plecat în lume,

c-aici n-aveau zile bune,

plâng bătrânii pe la porți,

că lele dor de nepoți.

…………………………..

Toți ne mint, toți ne înșeală,

Fără nici o socoteală,

Spun că legea-i pentru toți,

Dar eu zic că-i pentru hoți.

Draga noastră Românie,

Noi plecăm în pribegie,

Peste ani, copii, nepoți,

Poate c-or scăpa de hoți,

Și-om veni acasă toți!”

Al treilea capitol, „Reflecții”, ne anunță sfârșitul acestei frumoase ediții, cu toate că este o carte a cărei distribuție este limitată, tragem nădejde că se va reedita pentru că merită.

În încheiere un sfat înțelept al autorului: „Indiferent unde te duce soarta, să nu uiți niciodată cine ești și de unde vii!”

Roxana Gabor-Tănase

Articolul “Memorii, reflecții, cântece și poezii populare” – Titi Cozma apare prima dată în Ecoul muntilor.

Cartea, cauza principală a manifestării, este o culegere de folclor, una dintre cele mai valoroase care s-au scos în această parte a Moldovei, ce a beneficiat de aportul ştiinţific al doamnei conf.univ.dr. Delia Stoian-Irimie. Sunt strânse laolaltă cântece culese de către Ghiţă Dandu, Titi Cozma sau Neculai Gavriliu, dar şi creaţii proprii, care ilustrează momente importante din viaţa omului de pe valea Bistriţei, de la şeş şi de la munte, într-o manieră hâtră, mucalită, cu măsură şi bun gust aşa cum stă bine nemţeanului de pe cursul mijlociu al Bistriţei. Melodiile create sau culese de Ghiţă Dandu şi apropiaţii săi sunt cântate  de „Ceata lui Vasile cel Mare”, dar şi de tinerele fete şi băiatul care vor urca pe scena de la Căminul Cultural Pângăraţi-Castel. Se va auzi, cu siguranţă, cântecul „Sună bucium pe Ceahlău” şi, de asemenea, şi buciumele cetaşilor de la Grinţieş, sau „Mă vorbesc babele-n sat” şi „De la Piatra-Neamţ la vale”. Artiştii manifestării de la Pângăraţi nu sunt mari vedete (în sensul comercial al show-biz – ului actual), dar, cu siguranţă, compensează prin valoare. Partenerii media ai spectacolului sun revistele „Ecoul Munţilor” (unde Ghiţă Dandu este redactor) şi „Mesagerul de Neamţ”.

Să dea Dumnezeu o manifestare pe măsura sufletului larg al contributorilor şi să ne bucurăm de o a treia zi de Paşte cu lumină şi cântec!

Daniel Dieaconu

Articolul DE LA PIATRA-NEAMȚ LA VALE… DAR ŞI LA DEAL! apare prima dată în Ecoul muntilor.

Treabă n-am, dar zic că fac,

Și mă rog la Dumnezeu

Să fie seară mereu.

Păpușoi-s de prășit,

Dar ziua s-o cam sfârșit.

De trei zile caut sapa:

Cred că a luat-o apa.

M-aș întinde-n pat degrabă,

Să visez că fac la treabă.

Of, că tare-i cald afară,

Am doi saci de dus la moară.

Morarul n-o fi prin sat,

Să-i ducă la măcinat?

M-aș duce și la cosit,

Dară mi-i tare urât.

Că de trag o brazdă, două,

Mă rog la Domnul să plouă.

Si mă-ntind sub un copac,

Și visez că treabă fac!

Mi-aș lua nevastă-n casă,

Ca să mă cheme la masă.

Și să-mi facă o cafea,

Când mă scol dimineața.

Că-s harnic și cu noroc,

Calc de cinci ori într-un loc.

Dar mai bine ca un cuc,

Singur vin, singur mă duc.

Of, să mai am și nevastă

Cred c-ar fi mare năpastă.

Vrea s-o îmbrac, vrea s-o dezbrac,

Dar eu singur, ce mă fac?

Mi-ar trebui ajutoare,

Mi-or veni vecinii oare?!

Titi COZMA

N.R.: text preluat dintr-o scriere a lui Ghiţă Dandu.

Articolul Balada puturosului apare prima dată în Ecoul muntilor.

De la Orchestra profesionistă „Cernegura” din Piatra Neamț  plecase Mina Pâslaru și se scosese la concurs un post de solist vocal. Din mulţimea de concurenți prezenți, a câștigat el. Pentru început, colegii lui, Valerica Patrichi, Vasile Lupu, Marcela Guragata și marele dirijor Dumitru Catargiu l-au sfătuit să culeagă folclor autentic de la bătrânii satelor. Își aduce aminte cu nostalgie că era murdar de noroi până la genunchi și cu un casetofon în spate, dar satisfăcut de materialul muzical pe care îl găsise.

Timp de 10 ani a fost solist la renumita orchestră și a avut ocazia să cunoască personal pe unii din marii artisti ai scenei românesti, artiști care colaborau cu „Cernegura”. A cutreierat prin majoritatea satelor Neamțului, acolo unde orchestra avea spectacole, transmițând spectatorilor dragostea de cântec și de frumos. Ceea ce culegea de la unii, dădea prin mesajul său transmis de cântec, la alții. Vorba românească: „De la lume adunate și iarăși la lume date”.

Anul 1990 a adus desființarea orchestrei „Cernegura” și o perioadă goală în domeniul conservării și promovării tradițiilor populare. Nenea Titi a ieșit la pensie, iar colegii şi prietenii de la ansamblu şi-au văzut fiecare de viața lui. Unii au plecat prin lume, iar alții au trecut în neființă, fără ajutor și sprijin.

Trebuie să spunem că ieșirea la pensie nu a însemnat sfârșit de activitate pentru Titi Cozma, ci un nou început. Susținut moral și încurajat permanent de mine, a scris o carte cu amintiri și poezii populare și a colaborat cu materiale folclorice la una dintre puținele culegeri de folclor nemtean, „De la Piatra Neamț pe vale”, autori Ghiță Dandu și Delia Irimie Stoian, apărută în anul 2022 la Editura Hoffman.

În prezent, veteranul solist sprijină tinerele talente și colaborează efectiv cu majoritatea soliştilor și rapsozilor cunoscuți din Ținutul Neamțului. Este una dintre puținele persoane rămase cu experiență în domeniul folclorului muzical nemțean.

Anul acesta Titi Cozma împlineşte 75 de ani. Îi dorim cât mai multi ani în slujba folclorului zonal şi alături de noi!

Ghiţă DANDU

Articolul TITI COZMA, veteran al folclorului muzical nemţean apare prima dată în Ecoul muntilor.