Festivalul  internaţional  ,,Armonii fără frontiere” .
– De ce internaţional?

– Pentru că a adunat aici, la Tulgheş, în judeţul Harghita, oameni din toată lumea, membri şi colaboratori ai postului Radio ProDiaspora, impreună cu care au venit în România, să-şi cunoască rădăcinile, copiii sau nepoţii acestora sau prieteni apropiaţi.

Având rădăcini în România, chiar  dacă destinul a făcut ca ei să locuiască departe de baştină, pe toate meridianele lumii, mulţi necunoscându-se live până acum,  iată-i la Tulgheş, realizând, alături de Primăria şi Consiliul Local Tulgheş, acest eveniment deosebit despre care, pe pagina postului Radio ProDiaspora, dedicată evenimentului scrie, citez:  ,, Armonii fără Frontiere” este un eveniment cultural de excepție organizat de Radio ProDiaspora, dedicat comunității din Tulgheș, Harghita. Acesta va reprezinta o celebrare a tradițiilor și valorilor culturale ale românilor din diaspora, aducând în prim-plan artiști consacrați din diverse domenii artistice. “Armonii fără Frontiere” este un spectacol special dedicat românilor de pretutindeni, în care artiști din diaspora și din țară, români și maghiari, se reunesc pe aceeași scenă pentru a celebra muzica, cultura și legătura indestructibilă cu locurile natale. Printr-o diversitate de stiluri muzicale și momente artistice emoționante, evenimentul își propune să aducă mai aproape inimile celor despărțiți de granițe, dar uniți prin tradiții și dor”.   De asemenea un paragraf foarte frumos spune aşa:  „Armonii Fără Frontiere” nu este doar un festival – este o punte între inimi, între generații și între românii de aici și de pretutindeni. Un eveniment dedicat muzicii, tradiției, artei și diversității culturale, unde granițele dispar, iar prietenia se aude pe toate frecvențele sufletului.”

Cine sunt ei:
Postul Radio ProDiaspora îşi are sediul în Germania şi sunt prezenţi în On-line din anul 2009.

La capitolul ,,Despre noi” în pagina postului scrie aşa: ,,Cine suntem? Promotori ai culturii şi tradiţiilor româneşti. Ce dorim? Crearea unui spaţiu informaţional şi cultural unic în care valorile să circule nestingherit. Avem obligaţia să păstrăm tradiţiile şi obiceiurile care sunt tezaurul sufletului românesc, să le păstrăm şi să le ducem mai departe fiindcă doar aşa vom fi demni să vieţuim pe plaiurile unde s-a zămislit neasemuita alcătuire de cuvinte românesti… „Poţi să cutreieri lumea toată şi să te minunezi de rezultatele civilizaţiei, dar nimic nu-i mai fermecător decât călcâiul de pământ pe care te-ai născut.” (Vasile Alecsandri)”

Au fost prezenţi la eveniment foarte mulţi redactori şi colaboratori, de pe tot globul dar şi colaboratorii din ţară, acest eveniment adunându-i în acest loc de poveste,  de sub urechea Ceahlăului –  oaza de aer pur,  ce poartă numele de  Tulgheş.

Voi menţiona doar pe câţiva ale căror nume mi-a rămas pe pânza memoriei şi-i voi menţiona anume ca să vedeţi din ce zări au ajuns la noi aceşti mesageri de bine ai României:  Ecaterina Cîmpean – Director General-fondator;  Robert Landmann -Germania – Manager – fondator;  Nicoleta Nicolae -Texas SUA – Director programe;  Redactor Şef George_Roca (Australia); Marian Filip, SUA; Cornel Bucşă Biholar- Germania; Adrian Ardelean -Montreal, Canada; Nicolae Ţetcu, Florin Ţuţuianu, Anemona -Andreea Lazăr, Teona Răcheriu, Gabriela Raucă-Austria, Ioana Cîmpean, Stelian Adam, Doina Marta, Monica Cristina  Purice,  Sabina Hollocker din Tulgheş, căsătorită în Germania şi,  nu în ultimul rând, din Carolina de de Nord (SUA),  tulgheşanca noastră – Lomoră Mihaela, care şi-a lansat pe scena acestui eveniment trei piese nou-nouţe,  cântece dedicate ciobanilor din Tulgheş, căror cântece le-a făcut textul singură, muzica fiind realizată de orchestra Ansamblului Ciprian Porumbescu din Suceava.

 Pentru aceste piese s-au făcut filmări,(urmând să apară videoclipurile mai întâi pe YouTube apoi şi pe posturi media care difuzează folclor), în ziua de 24 Iunie, în satul Poiana Veche, în curtea unei pensiuni ce poartă numele de ,,Casa bunicilor din Rai”  precum şi la stâna(europeană) a ,,Marienilor”- o familie de ciobani din tată-n fiu, eroi ai cântecelor Mihaelei.

La aceste filmări au participat toţi ciobanii menţionaţi în textul melodiilor şi  ,,poienarii” -consătenii Mihaelei Lomoră precum şi membrii Ansamblului Artistic de Amatori „PLAIURI TULGHEŞENE”.

După cum vedeţi, pentru localnici, evenimentul ,,Armonii fără frontiere” a debutat cu multe zile înainte de evenimentul în sine.

Cele două zille de festival care s-au derulat pe scena amplasată, ca de obicei, sub pădurea ce înconjoară baza sportivă din Tulgheş, au cuprins toate formele de spectacol: de la poezie şi momente de iluzionism până la folclor şi  muzică uşoară, pop, instrumentală, etc.

În prima zi de festival, în deschiderea evenimentului am urcat pe scenă noi, Ansamblul Artistic de Amatori PLAIURI  TULGHEŞENE- ca nişte gazde cuminţi ce suntem. Am avut un program de 30 de minute care a cuprins cântece cu grupul vocal, o doină interpretată  Radu Cozariz – elev în anul al II-lea la Liceul de muzică, Tudor Jarda  din  Bistriţa, şi s-a încheiat cu suita de 14 jocuri locale ,,Roata Stelelor”.

Interesant şi îmbucurător pentru mine, ca şi coordonator,  a fost faptul că cei mai mici şi nou-veniţii în trupă de curând, după două-trei repetiţii s-au descurcat onorabil, în prima apariţie cu public la un eveniment de asemenea anvergură. Pentru asta sunt recunoscătoare ,,fraţilor” mai mari din trupă care mă ajută foarte mult când vin noi membri în ansamblu.

Vă mulţumesc dragii mamei!

La încheierea programului artistic am fost recompensaţi, cu trofeul festivalului, de către Dl.Primar Marcel Vancu.  Mulţumim şi pe această cale!

După noi a urcat pe scenă formaţia de dansuri populare maghiare din Borsec, apoi D-ra. Ecaterina Curcă, solistă de muzică populară din loc. Corbu, Harghita, solista de muzică populară Iustina (Rugină) Lăbonţiu din Tulgheş, căsătorită în Corbu. Începând cu orele 18, au urcat pe scenă membrii Radio ProDiaspora,  oaspeţi şi totodată, organizatori ai evenimentului.

În această primă zi a evenimentului, Mihaela Lomoră, realizatoarea emisiunii ,,Picături de suflet românesc”  la Radio Pro Diaspora,  a avut şi lansarea celor trei cântece de ciobănie cu care a înregistrat un real succes, drept pentru care, a doua zi, publicul a cerut să fie cântate din nou.

În cea de-a doua zi a evenimentului, duminică 29 Iunie, de Sf.Petru şi Pavel  dimineaţa, localnicii au fost la ,,copolnă” (bisericuţa satului Rezu Mare), pentrucă  aceşti doi sfinţi sunt protectorii satului. De mulţi ani nu am mai văzut aşa mulţi hrămeni în sat la noi! Aproape în fiecare curte era pusă masa afară la umbra unui măr ori pe sub umbrarele frumos construite tocmai pentru asemenea ocazii.

Organizatorii au fost foarte bine calculaţi când au planificat orarul celei de-a doua zile a festivalului,  luând în calcul atât hramul satului nostru, cât şi alte evenimente,(cumetrie, nuntă), care au avut loc, tot duminică 29, iunie.

Lumea a fost informată cu privire la evoluţia pe scenă a artiştilor preferaţi şi au putut alege cum să îşi organizeze timpul. În acest fel au putut participa şi la hram şi la programul festivalului dar nu au lipsit nici de la nuntă pentrucă nu-i aşa, toate, cu oameni, se fac.

Revenind la eveniment, un foarte emoţionant moment a fost duminică la orele 18,00  când au fost invitate pe scenă cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsnicie şi au fost omagiaţi, premiaţi şi felicitaţi pentru această adevărată performanţă.

Nu am reuşit să număr câte cupluri au fost, dar cu mult peste 10 trebuie să fi fost pentru că au umplut scena la refuz şi stăteau umăr-la-umăr.

Este deja o veche trediţie să fie felicitate cuplurile cu 50 de ani de căsnicie în cadrul unui eveniment de amploare al localităţii. Aceste momente dau speranţă şi curaj tinerelor generaţii spre a-şi întemeia o familie.

În altă ordine de idei, trebuie să spun că evenimentul a cuprins şi gătitul mâncărurilor tradiţionale.

S-a gătit, de către maeşti bucătari din Tulgheş, tocană, gulaş, balmoş, berbece la proţap iar  agenţii comerciali  au asigurat la rândul lor produse la grătar, produse de patiserie, n-a lipsit vata de zahăr spre deliciul copiilor dar chiar şi al părinţilor.

A fost organizată şi o tombolă cu premii substanţiale. Sponsorul principal fiind firma ,,Grigoriu SRL”

Înafara perimetrului din proximitatea scenei,  copiii au avut tot felul de posibilităţi pentru distracţie: tiribombe, căluşei, lanţuri, topogane, trenuleţ, standuri cu jucării,  dar ce n-a fost?

De toate pentru toţi!  Bani să ai şi voie-bună !

Vremea a fost moderată. Am avut şi ploaie, dar a fost blândă şi foarte bine-venită că plângea pământul de sete. Vântul ne-a necăjit puţin, că vâjâia în microfoane, dar ăsta-i riscul meseriei şi oricum a plecat repejor prin pădure.

Oamenii, indiferent ce genuri muzicale ar fi preferat, au fost cu toţii mulţumiţi pentru că a fost muzică pentru toate gusturile.
Evenimentul s-a sfârşit târziu,  în noaptea ce dădea spre luni, cu un deosebit foc de artificii.

Trebuie să vă spun şi că, în  a doua zi a evenimentului ,,Armonii fără frontiere”, duminică dimineaţa, pe 29 iunie,  membri Radio ProDiaspora ne-au făcut onoarea să viziteze  muzeul.

Au fost foarte încântaţi şi surprinşi să găsească o clădire doldora de mărturii etnografice, istorice şi culturale care povestesc, pe îndelete şi destul de amănunţit  despre traiul, din trecut şi până în prezent, al localnicilor.

Cu această ocazie, D-na Director Generaal – Fondator al Radio ProDiaspora, D-na Ecaterina Cîmpean mi-a înmânat o plachetă personalizată prin care mi se conferă titlul  de ,,Membru de Onoare” al postului de Radio ProDiaspora! Nu vă imaginaţi ce emoţionată şi surprinsă am  fost!

Nici nu am ştiut cum să mă manifest!

Ne cunoşteam on-line chiar din 2009 când am descoperit postul Radio ProDiaspora ca pe o oportunitate şi după multă analiză cu mine insămi, am îndrăznit să le scriu un articol.

Am zis că ,,O-ncercare, moarte n-are!” . A fost cu izbândă. Apoi, de-a lungul timpului, am tot scris,   în special despre evenimentele Ansamblului Plaiuri Tulgheşene, dar şi despre evenimentele frumoase din Tulgheş cum ar fi ,,Joia Mare, sau festivalul Roata  Stelelor, ori manifestările din zilele dedicate eroilor neamului: Ziua României, Ziua Eroilor, Ziua Drapelului, etc.

D-na Ecaterina Cîmpean le-a publicat iar eu mă bucuram că reuşeam să fac cunoscute frumuseţile plaiurilor tulgheşene dincolo de graniţele ţării..

Iată, după 16 ani, ne-am cunoscut faţă către faţă şi ne-am putut îmbrăţişa.

Dumnezeu are planurile Lui şi le aşează pe toate cum ştie El mai bine.

Dragi prieteni de la Radio ProDiaspora, vă mulţumesc şi pe această cale, pentru onoarea ce mi-aţi făcut,  dar mărturisesc că, încă nu cred că mi se întâmplă  mie,  un boţ de lut,  unele ca acestea.

Iată, dragii mei,  că prima lună de vară a adunat la Tulgheş o întreagă pleiadă de artişti şi oameni de cultură de pe toate meridianele lumii şi, bucuraţi-vă!  Toţi aceşti oameni descind din poporul nostru!

Să fim mândri cu ei şi să le trimitem câte un gând bun de fiecare dată când zicem vre-un  ,,Doamne-ajută!”.

Cred cu tărie că numărul mare al  românilor de cultură care şi-au găsit rostul prin toată lumea asta mare, a fost îngăduită, poate chiar rânduită de Cel-de-Sus.  Încet-încet, prin ei, lumea întreagă ne cunoaşte, nu doar de pe la ştirile ,,înspăimântătoare” ci prin cuvintele şi emisiunile acestor binecuvântaţi mesageri care povestesc lumii întregi despre tradiţiile  şi obiceiurile noastre  ancestrale, despre portul nostru naţional, jocurile populare, teatru ori poezie, despre tot ce înseamnă cultura noastră cu tot ce avem noi mai frumos.

Vă mulţumim oameni frumoşi la suflet pentru acest eveniment şi pentru tot ceea ce faceţi, ca fii ai acestui neam, acolo unde sunteţi trăitori! Sper să ne revedem cât mai curând!

Felicitări Consiliului Local şi Primăriei Tulgheş!

Mulţumiri tuturor colegilor din primărie, colectivului de pompieri de pe lângă Primăria Tulgheş şi tuturor celor implicaţi în organizarea evenimentului! Ştiu că au fost săptămâni de pregătiri premergător evenimentului, care a fost unul fără pereche!

Să ne ajute Dumnezeu să ne revedem cu sănătate şi seninătate la anul şi mai departe cu bucurie, cu frăţietate; să ne bucurăm de viaţă, de pace, de comuniune!

Veţi găsi impresii, din partea oaspeţilor în festival, despre cele trei zile petrecute acasă, pe siteul Radio ProDiaspora:   https://www.prodiaspora.de

Din Tulgheş, a relatat Rapsod popular Lăcrămioara Pop, Tezaur Uman Viu protejat UNESCO

30.06 spre 01.07. 2025

Articolul O sărbătoare a românilor de pretutindeni apare prima dată în Ecoul muntilor.

S-a născut la 23 aprilie 1960 la Topliţa, judeţul Harghita, cu numele de fată Antal, fiica lui Antal Traian şi Antal Cornelia. De mică a deprins cântatul şi doinitul de la mama, tata şi bunica şi pe la 5-6 ani învăţase să dea la vătale, căci mereu ţesea mama ei. Profund implicată în toată perioada şcolii (ciclul primar, gimnazial, liceal) ca solist vocal, ca membră în coruri, grupuri vocale, brigăzi artistice, a participat la toate fazele festivalului „Cântarea României” şi a obţinut locuri fruntaşe. A continuat activitatea artistică (1979-1983) la Curtea de Argeş în cadrul ansamblului întreprinderii ARPO (Intreprinderea de Porţelan), unde s-a angajat în luna octombrie, 1979. A activat în ansamblul Întreprinderii de sticlă şi porţelan Stipo Dorohoi. La Dorohoi, în luna august 1987, însărcinată în luna a opta, câştiga faza judeţeană de doine, din juriu făcând parte marii oameni de cultură Suliţeanu Gizela şi Ludovic Paceag. În următoarea zi s-a prezentat la Botoşani, la concursul de romanţe, unde a luat „Premiu I” şi invitaţia să se prezinte la preselecţia Festivalului „Crizantema de Aur” de la Târgovişte. Dar a devenit mamă între timp. În anul 1991 a devenit mamă pentru a patra oară, cu gemeni!

A venit la Tulgheş, în comuna soţului, şi a început o activitate laborioasă, cu rezultate remarcabile: „Cărticica Muzeului”, publicată în cadrul Festivalului Naţional Folcloric de dans, „Roata Stelelor”, Tulgheş, 2013; „Tulgheş. Din tezaurul Etnografic românesc”, apărută la Editura Eurocarpatica în anul 2018; „Tulgheş. Mărturii ale statorniciei româneşti”, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2023.

A fost coautoare la lucrările: „Antologia Premiilor Eminescu Teiul de Aur şi Teiul de Argint”, 2017-2021, Editura GEEA, Botoşani; „Poftiţi la masa strămoşilor noştri – Bucate româneşti şi poveşti despre români”, apărută la Editura Pim, în cadrul festivalului Naţional „Regina Sânzienelor”, 2023;  „Instrumente muzicale tradiţionale, importanţa lor în folclorul românesc muzical şi coregrafic”, editura Eurocarpatica, 2021; „Ctitori de Neam – Dascăli de ieri şi de azi”, volumul 4, împreună cu Asociaţia Învăţătorilor Harghiteni, Editura Eurocarpatica 2022; „Omul şi alte leacuri – Vindecări ce au schimbat destine şi vieţi” 2024, Editura Pim, în cadrul celei de-a X-a ediţii a Festivalului Naţional „Regina Sânzienelor”.

Colaborează la publicaţiile „Informaţia Harghitei”, „Mesagerul de Neamţ”, „Mesagerul de Covasna”, „Glasul Văilor”, „Condeiul Ardelean” „Ecoul Munţilor” (este unul dintre redactorii revistei noastre).

Este colecţionar de poze vechi, acte vechi, carte veche, numismatică, vederi, izvoade de cusături şi ţesături, diapozitive etc. (toate regăsindu-se în „Colecţia Sătească” Tulgheş. Este coordonatorul atelierul de îndemânări practice tradiţionale (ţesut, cusut, împletit, croşetat etc.). Ţine ore deschise de istorie locală împreună cu elevii de gimnaziu sau primar în incinta muzeului, la solicitarea dascălilor.

Ne-a spus că deschide „pentru vizitatori, în mod gratuit, Colecţia Sătească oricând este nevoie, în timpul programului Şcoala altfel, dar nu numai, sau pe timpul taberelor şcolare de vară, care au început să se desfăşoare la Tulgheş începând din anul 2023, iar vizitarea punctului nostru muzeal nu lipseşte din programul lor de activităţi. Anul trecut am avut în vizită 120 de copii din judeţul Bacău. Iată cum dăm o mână de ajutor turismului cultural loca!” Premiile şi distincţiile sunt numeroase şi enumerarea lor depăşeşte spaţiul rubricii noastre. A participat la numeroase proiecte culturale şi are planuri mari pentru viitor. Interpretarea artistică de la manifestarea „Părinte drag Iustin”, 10 februarie 2024, Farcaşa, a fost remarcabilă, ridicând sala în picioare! A fost mereu alături de noi şi de cei care i-au cerut ajutorul, căci crede vorbele moştenite de la bunica ei:

„Dar din dar se face Raiul!

Pune miere când vezi baiul’!

Mângâie-l pe întristat,

Miliueşte-l pe sărac,

Roagă-te pentru ,posac’.

Stânga să nu-ţi ştie dreapta,

De vrei să domoleşti cearta.”

Sănătate multă vă dorim şi cât mai multe proiecte cu izbândă!

Daniel Dieaconu

Articolul PERSONALITATEA LUNII – LĂCRĂMIOARA POP – „TEZAUR UMAN VIU” apare prima dată în Ecoul muntilor.

Evenimentul este foarte aşteptat de către locuitorii comunei cu atât mai mult cu cât în cele două zile de sărbătoare  au prilejul de-a urca pe scenă, alături de artişti consacraţi, toţi fiii Tulgheşului dăruiţi de Dumnezeu cu calităţi artistice.

În acest an am avut bucuria de a vedea pe scenă  copii, tineri şi mai ,,pârguiţi” ca să zic aşa, fii şi nepoţi ai tulgheşenilor care ne-au încântat auzul şi privirea dar, mai ales,  ne-au umplut sufletul de bucurie deoarece au revenit acasă după ani şi ani, fiind plecaţi în lumea mare să-şi facă un rost mai bun dar, un trai mai bun nu îţi şterge, în nici un caz, dorul dă casa părintească.

Dintre cei plecaţi peste mări şi ţări, au fost prezenţi, anume pentru acest eveniment: Fiica lui Tuţu Lomură- vechi rapsod cântăreţ la acordeon şi clarinet, din Poiana Veche- Mihaela Lomoră care a venit tocmai din SUA unde locuieşte de mulţi ani.  În drum spre casă a făcut escală în Spania, aducând cu ea copiii surorii sale, dintre care unul, foarte bun violonist, Fabian Voaideş (13 ani), acceptat deja ca student al Academiei de Muzică din Spania(sinonim cu Conservatorul de la noi,  după cum mi-a explicat  Mihaela Lomoră).
Venind la una dintre repetiţiile noastre cu ansamblul „PLAIURI TULGHEŞENE”, Fabian a rămas foarte surprins să-i vadă  jucând, cot-la-cot, indiferent de vârstă, pe ai noştri. Nu-i venea să creadă.

A exclamat : ,,Dar ceea ce faceţi aici este adevărată artă! Nu am văzut în Spania aşa ceva!”  Eu am zâmbit şi i-am răspuns: ,,Neamul ăsta românesc, din care şi tu te tragi, este un popor viteaz şi binecuvântat de Dumnezeu cu multe daruri artistice şi este aici dintotdeauna! Să fii mândru că faci parte din neamul lui Burebista şi al lui Decebal, al lui Badea Cârţan, Ciprian Porumbescu, Enescu, Eminescu, Brâncuşi, Maria Tănase, Grigorescu, Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, Daniil Sihastrul, Cantemir… aceştia, dragul meu copil, fiind doar câteva nume care au năvălit acum, într-o clipită,  în obosită, mintea mea. Dar să ştii că lucruri trainice făceau toţi oamenii acestor locuri de la care ne-au rămas straiele pe care le vei vedea îmbrăcate, de copii, mâine pe scenă. Acestea, toate,  sunt cele pe care le-au purtat cândva părinţii şi bunicii lor, uneori chiar străbunicii.”

Cu ochii larg-deschişi, privind cu nesaţ la lucrurile vechi din încăperea muzeului unde noi ne desfăşurăm repetiţiile, a spus că abia aşteaptă vara viitoare să vină să înveţe toate melodiile jocurilor noastre şi dacă-l primim, vine să se alăture dobei cu strune şi fluierului la următoarea ediţie a festivalului, că tare i-a mai plăcut!

• Doamne-ajută! Sănătate şi pace să dea Dumnezeu şi linişte-n suflet c-apoi toate

le-om împlini dacă o fi cu binecuvântarea Lui! Mai şti?  O fi timpul împlinirii proorocirilor … încep românii să revină acasă… îi cheamă dorul din ,,Grădina Maicii Domnului”… Dar până la ediţia din anul viitor la care doar sperăm şi visăm frumos, să povestim mai departe despre cea din anul acesta.

Aşadar, cu toate că nu am avut o participare completă cum se anunţase dintru început, ziua festivalului a fost plină de voie bună, iar distracţia a ţinut până-n noaptea  cu stele, că doar nu degeaba jocul nostru, care a dat numele festivalului, se numeşte ,,Roata Stelelor”…
Festivalul a început la orele 14.00 cu Imnul de Stat. Am continuat cu premierea tuturor colaboratorilor şi voluntarilor care au ajutat la organizarea acestui dublu eveniment, după care am dat drumul maratonului folcloric.

Au participat formaţiile: ,,Topliţeana” a Centrului Cultural Topliţa de care se ocupă ca şi instructor coregraf dl. Nicolae Cif,  colaborând la partea solistică, cu d-na Livia Harpa. Aceştia ne-au prezenat: ştraiere,  suită moldovenească, suită bănăţeană şi au avut cu ei şi  7 solişti care cântă bine.
Au urmat cei din Bilbor:  ,,La poale de Călimani”, coordonaţi şi instruiţi de acelaşi Nicolae Cif.  Aceştia au prezentat şi ei o suită locală – o variantă de ,,roata stelelor”, suită moldovenească  şi straiere, iar între două suite au avut un solist- Alexandru Ţifrea.
Au urmat pe scenă cu un calup de dansuri ungureşti, vecinii noştri din Borsec,  formaţia „CZIFRASAROK”;  coordonator Dl. Director Ferenczi Josef.

În continuare ne-au încântat, cu candoarea lor, copiii din  ansamblul ,,Izvoraşul” din Gălăuţaş, coordonaţi de Luncan Liliana-Mărioara. Acesta este un ansamblu în creştere dar care promite foarte mult. Este format din copii cu vârste între 3 şi 12-13 ani,  îndrumat de o cântăreaţă cu experienţă iar taraful este compus din două viori, un acordeonşi o dobă cu struneadulţi. Dacă vor persevera, în câţiva ani vom mai  avea un ansamblu important în zonă.  Ce-i drept, am văzut la copii cămeşi din comerţul actual, dar am văzut şi câteva straie  vechi, mai ales la costumele bărbăteşti. Deocamdată au doar o învârtită în repertoriu; în rest programul este compus din cântece cântate în grupuri de trei sau cinci, ori solişti individuali. Dar cu copiii mici, nici nu prea poţi să faci suitele vechi. Important este că se mişcă împreună şi cântă iar pe parcurs vor învăţa ei şi jocurile. Cel mai micuţ are 3 ani(nu ştiu dacă i-a împlinit), şi-l cheamă Simion. Au câteva fetiţe care cântă foarte bine între cele 14 soliste care au cântat la noi pe scenă. Oricum, e o mare încântare să vezi o trupă de ,,gândăcei” îmbrăcaţi în strai naţional, mişcându-se după ritmul impus de taraf.

După această încântare prilejuită de cei din Gălăuţaş, a venit rândul celor din judeţul Iaşi. Formaţia ,,Flori de cireş”, prietenii noştri din Hodora- Cotnari care, de 12 ani,  de când au participat prima dată la festival, vin mereu şi ne bucură cu suite moldoveneşti (sârbe, hore, bătute etc).Anul acesta au avut un spectacol de 30 de minute în care au avut şi o solistă- Nechifor  Larisa.

Această formaţie a venit cu, doar, 4 perechi de copii de clasa aVII-a şi-a VIII-a.

Au un microbuz mic de 8+1şi un şofer de treabă care nu zice niciodată ,,nu”.  Au reuşit să ajungă şi au sosit primii. Ne-au spus, Dorel Făgădeanu,  instructorul coregraf al formaţiei „Flori de cireş” că dacă ar fi avut variantă de transport mai bună ar fi venit cu mult mai mulţi dansatori. Aşa, i-a luat pe cei mai mari şi s-a ţinut de promisiune.

Aici, voi face o paranteză pentru a sublinia o mare problemă care poate afecta existenţa tuturor formaţiilor de amatori. Problema asta, pe mulţi (care mai existăm) ne chinuie, dar pe mulţi alţii i-a pus pe butuci.
În judeţ, sau în apropiere, pe la Grinţieş sau chiar pe la Tarcău ori Pângăraţi în jud. Neamţ, ne ajută părinţii care-şi pun la bătaie timpul şi maşinile personale şi ne ,,cară” când suntem invitaţi. Pe distanţe mari, însă, este mult mai greu. Nu avem cum să ne deplasăm decât cu microbuzele şcolare şi cu acelea foarte greu, deoarece mai-mereu sunt defecte iar când ar fi bune, nu ai mereu şofer care să fie dispus să îşi strice sfârşitul de săptămână după cinci zile de alergat, dus- venit de două ori zilnic,  în care timp, probabil, s-a defectat microbuzul, cel puţin odată. De asemenea,  de multe ori invitaţiile noastre coincid cu activităţile şcolare şi atunci, chiar să vrea, nu ne poate ajuta, şcoala, cu transportul. Primăria ne-ar da cu drag microbuzul de 8+1, dar ar trebui să ne căutăm şofer (una la mână), iar, doi la mână –  noi suntem 24 de copii şi doi adulţi (în prezent), iar ca să merg cu câţiva nu se pune problema, pentru că noi suntem hotărâţi aşa: ,,Ori toţi, ori niciunul”! Nu ai cum să le spui că iei doar câţiva când ei vin toţi la repetiţii şi transpiră în mod egal.  Nu le poţi rupe sufletul. Mai bine renunţăm dacă nu putem merge toţi!

Plata unui transport de la firmele de transport este un efort financiar destul de mare. Poate că părinţii şi-ar permite unul pe an, cu mari  sacrificii. De curând am cerut şi am primit nişte oferte de preţ care sunt, de altfel, foarte rezonabile; dar chiar şi aşa, pentru veniturile părinţilor ar fi la limita imposibilului să  plătească un asemenea transport de două-trei ori într-un an, iar noi, vorbind despre cazul ansamblului ,,Plaiuri Tulgheşene”, primim şi câte trei invitaţii într-o lună, mai ales vara (în lunile iunie, iulie, august) când sunt cele mai multe festivaluri şi concursuri.

De notat faptul că pentru instruirea copiilor nu percepem vreo taxă (niciodată n-am cerut), iar sala în care repetăm este fostul birou în care am lucrat până la ieşirea la pensie şi pe care edilii localităţii mi l-au lăsat în ,,păstorire” până când voi  mai avea sănătate şi voi putea veni să îngrijesc  de toată zestrea agonisită începând din anul 2008 încoace,  pentru care spaţiu nu trebuie să plătim. Este un fel de voluntariat în parteneriat. O mână spală pe cealaltă, cum s-ar spune.

Dacă ar trebui să plătească părinţii şi taxă de închiriere a sălii în care repetăm, atunci precis că s-ar înjumătăţi trupa.
Uite -aşa, funcţionează multe formaţii săteşti, aşa se străduie să ducă mai departe tradiţiile locului.

Noi suntem un caz fericit! Lucrăm de drag şi am găsit înţelegere cu spaţiul. Altfel… nu ştiu…

Revenind la ,,oile noastre”, după Formaţia ,,Flori de cireş” au urcat pe scenă pruncii noştri,   Ansamblul Artistic de Amatori ,,Plaiuri Tulgheşene” care este de fapt, un fel de familie muzicală  alcătuită din mulţi prunci tulgheşeni care s-au lăsat înfiaţi pentru câte două ore, în fiecare duminică,  de aceşti doi rapsozi, pe nume   Ştefan şi Lăcrămioara Pop,  care se străduie să-şi împlinească în această viaţă şi această datorie morală de onoare: predarea tradiţiilor identitare celor ce sunt şi care, sperăm,  vor repeta la rândul lor, gestul nostru. Credem din tot sufletul în puterea bunului exemplu!
În altă ordine de idei, pentru că ştiam că în următoarea zi vor urca pe scenă foarte mulţi artişti consacraţi, noi am prezentat tot programul pregătit, în ziua dedicată festivalului,  inclusiv pentru a doua zi, astfel:

• Solista Maria Ursu cu : Frunză căzută pe baltă şi Frunză-n prun frunză sub prun (Am un bade şi nu-l spun);
• Solista Onu Sânziana cu: Dragă-mi-i Duminica şi Vecine, vecine drag;
• Solista Olariu Alexandra cu: Frunză verde lămâiţă şi N-am pus eu coada la prună;
• Solista Ursu Andreea cu: Apuca-m-aş de jucat;
• Grupul format din: Ioana Bârsan, Cristina Moldovan, Radu Cozariz, şi Andreea Ursu cu melodiile: Leagă-ţi mândro flori în păr şi Bujor şi mândră dalie;
• Solistul Cozariz Radu cu:  doina Eu doinesc, codru răsună (la rece)şi Cântec de cătănie;

Am încheiat cu suita din 14 jocuri locale  Roata Stelelor.

A urmat premierea trupei iar când să zic gata, a urcat ,,mesagerul copiilor”, în persoana D-lui Primar Marcel Vancu care, intrând în jocul pruncilor noştri, a luat microfonul povestind publicului că ni s-a pregătit  o surpriză.

Ca din pământ a apărut în braţele mele un buchet tricolor de trandafiri, în cealaltă mână un album cu poze cuprinzând instantanee din activităţile noastre pe care mi l-au deschis la prima pagină care conţinea o dedicaţie compusă de ei toţi, în versuri, iar pe copertă iscălindu-şi cu toţii numele citeţ. Bineînţeles că am citit şi publicului dedicaţia de pe prima filă.    Rămăsesem fără cuvinte!

Pe când credeam că s-au terminat surprizele, a apărut un alt prunc cu o cupă iar altul mi-a aşezat la picioare un ambalaj artistic conţinând ,,daruri dulci” dăruite drept ,,antidot la  toate amărăciunile pe care vi le-am provocat de-a lungul timpului”!

• Cum să nu-i ierţi? Cum să nu-i iubeşti? Cum să uiţi că ai fost copil?

A durat puţin până m-am dezmeticit, apoi le-am dat drumul să meargă să se schimbe de strai şi să meargă la masă. Era deja seară. Noi, ,,părinţii adoptivi” ai  trupei am mai avut un pic de treabă pentru că aşa cum vă povesteam la începutul poveştii, Fabian Voaideş şi mătuşa lui, Mihaela Lomoră au vrut, neapărat, să cântăm împreună „Leliţă Săftiţă”, melodie din repertoriul lui Anton Pann, drept surpriză pentru tulgheşeni.  – Hai s-o facem şi pe asta, ne-am zis. –  Să vedem cum sună acompaniat de dobă cu strune, fluier şi vioară acest cântec vechi, într-o formulă ad-hoc, cu spectatorii care, aşteptau în faţa scenei fiind pregătiţi să ne ,,taxeze” ori să ne aplaude…

Ne-am riscat şi-o ieşit neaşteptat de fain! După ce-am căpătat un rând de  aplauze, am dăruit,  lui Fabian şi Mihaelei Lomoră însemnele festivalului aşa cum le-am dăruit tuturor participanţilor în acea zi. I-am medaliat, le-am înmânat diplomele şi trofeul, iar Fabian era foarte fericit că pleacă din România, din ţara bunicilor, cu tricolorul la gât.

De acum am predat ştafeta D-lui. Primar  să prezinte în continuare invitaţii în festival: Iustina Lăbonţiu (Rugină)-proaspăt absolventă a ;colii Populare de artă, sub îndrumarea D-lui Ioan Dordoi, Angela Rusu şi Don Nero.

În ziua următoare, ştafeta a fost predată mai departe prezentatorilor spectacolului zilei, Magicianul Cristianis şi Larisa Judele. Pe scenă au urcat şi a doua zi, artiştii tulgheşeni: Iustina Lăbonţiu,  Mihaela Lomoră care a prezentat muzică populară şi uşoară alături de nepotul ei Fabian care ne-a încântat cu  Hora Stacatoşi ,,Haiduceasca”, apoi a urcat Formaţia de dans modern Ave Dance, foarte talentata Ana-Binca Gârlă.  De notat:  tulgheşenii au evoluat, cu toţii,  live! Spectatorii tulgheşeni s-au simţit mândri de talentaţii lor copii,  bucurându-se apoi, din plin, de toţi artiştii care au evoluat pe scenă.
A fost spectacol pentru toate gusturile iar sărbătoarea s-a încheiat cu un amplu foc de artificii după miezul nopţii.

În concluzie pot spune că am avut o ediţie a festivalului Roata Stelelor frumoasă, cu vreme bună, care a decurs fără pauze prezentând o gamă variată de jocuri şi melodii de muzică populară atât din folclorul naţional cât şi din folclorul local. Doina cântată excepţional, la rece, de Radu Cozariz a lăsat publicul mut de uimire. Radu abia a împlinit 14 ani. A doua zi a fost la fel de frumoasă şi binecuvântată de Dumnezeu cu vreme bună.

Între cei care au pus umărul pentru ca, dublul eveniment, să iasă perfect sunt: Primăria şi Consiliul Local Tulgheş, Asociaţia Culturală ,,PLAIURI TULGHEŞENE”,  care a organizat şi a coordonat desfăşurarea festivalului,  a asigurat prezentator- în persoana subsemnatei,  a pregătit formaţia locală ,,Plaiuri Tulgheşene”  etc.; SVSU Tulgheş (băieţii  de la Serviciul pentru situaţii de urgenţă) – au amenajat perimetrul bazei sportive unde a avut loc evenimentul şi au vegheat, în cele două zile la bunul mers al lucrurilor  în strânsă colaborare cu echipajele le de jandarmi (pentru preîntâmpinarea evenimentelor nedorite); la sunet- care a fost impecabilul- Dl. Florin Blaga din Borsec- mulţumim!

Posturi media: Ardeal Tv – operator tv Florin Deac şi reporter voluntar Vasilica Deac. Mulţumim pentru prietenie şi răbdare!

Radio PRO Diaspora, moderator ,,Sabina Sabina” (pseudonim), care a fost delegată să semneze un proiect cultural cu cei de la conducerea UAT Tulgheş pentru anul viitor. Se pare că ansamblul „Plaiuri Tulgheşene” va fi parte în proiect.  Vom vedea la momentul potrivit dacă, ce şi cum.

Bucătar şef a fost Dl. Mihaly Farkas. Toţi cei 190 de artişti amatori, participanţi la festival,  au lăudat tocana dumitale de mistreţ. Mulţumim frumos de masă atât  bucătarului şef, cât şi celor care au procurat ingredientele! De asemenea, mulţumim  pentru tocana de oaie, de-a doua zi şi pentru balmoş, d-lui. Ghiţă Rugină- nimeni altul decât tatăl Iustinei Lăbonţiu (Rugină), cântăreaţa, de care povesteam mai sus. Mulţumim colectivului din Primăria Tulgheş care au ajutat latot ce-a fost nevoie! Aţi făcut mulţi kilometri cu zâmbetul pe buze! Mulţumim membrilor  Consiliului  Local care au fost prezenţi la treabă în cele două zile! Tot respectul!

Sponsorul principal: Grigoriu Service SRL –  a asigurat premiile pentru tombolă;

Înainte de toate, îţi mulţumim, Ţie Doamne că ne-ai ajutat şi de această dată şi ne-ai îngăduit să ne bucurăm împreună de reîntâlnirea cu cei reveniţi din toate părţile pământului să se adape cu „apă vie” din fântâna casei părinteşti!

,,Ţine-ne Părinte sfinte
şi ne dă tihnă şi minte
să putem merge’nainte
pe cărarea cărarea de lumină
pân’ la Tine în grădină!

Dă-ne Doamne gând sfinţit
tuturor ce-am împânzit,

din Apus la Răsărit,

ţări şi mări îndepărtate

simţind dorul ca pe-o moarte,

tot muncind pe-agoniseală,

sfârşindu-ne-n dor de ţară

şi de grai şi de părinţi şi de codri şi de sfinţi…

…de cărarea de sub coastă şi de zarea cea albastră,

care  nu-i aşa de clară, niciunde ca-’n, a ta, ţară! Amin!.

A simţit trăirea ,,reveniţilor acasă” de prin străini şi-şi cere iertare de v-a transmis-o cumva, prea puternic, reporterul de ocazie,

Lăcrămioara Pop, Tezaur Uman Viu protejat UNESCO

Tulgheş- Harghita- România,  29 spre 30 Iulie, 2024.

Articolul Tradiţie şi veselie la cea de-a XV-a ediţie a Festivalului Naţional de dans folcloric, pentru copii şi tineret, ROATA STELELOR Tulgheş-Harghita-România 27 Iulie 2024 apare prima dată în Ecoul muntilor.