Elevii clasei a V-a de la Şcoala Grinţieş au ajuns în această dimineaţă la centrul de vizitare la invitaţia Direcţiei de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău, şi ca spiriduşii s-au împânzit prin săli, asaltându-l cu întrebări pe rangerul Adrian Catrinoiu.

Pe lângă scopul educativ şi de divertisment, excursia lor a avut şi un scop cinematografic. Cineastul Radu Tora pregăteşte un film de prezentare al Parcului Naţional Ceahlău şi micii grinţieşeni au devenit parte a acestui proiect.

Şi nu le-a fost deloc greu, curiozitatea şi dezinvoltura lor credem că va ieşi bine pe sticlă…

Articolul O excursie tematică în Parcul Național Ceahlău și cu scop … cinematografic apare prima dată în Ecoul muntilor.

Este muntele legendelor (noi am reuşit să culegem şi să publicăm peste 60 de poveşti ale Ceahlăului, nici un munte nu are o astfel de bogată mitologie) şi, mai mult, este muntele etnogenezei, al Dochiei şi al lui Traian. Este muntele lui Dumnezeu, aşa cum ne spune o veche legendă aflată la Grinţieşu-Mare, pe el „a pus mâna Sa Dumnezeu şi l-a blagoslovit”.

Despre Dochia, prinţesa dacilor, a scris Gheorghe Asachi, versificând legende ale locurilor. Despre Serafima, sfânta de la Ceahlău, a scris acelaşi Asachi, despre un bătrân sihastru a scris Mihai Eminescu, în scrierile veacurilor al XIX-lea şi al XX-lea apar referiri la pustnicii Ghedeon, Vucol, Ioasaf, Gherman, la Mariana, Mavra sau Casiana şi urmele vieţuirii lor întru nevoinţă şi singurătate au fost căutate de Constantin Matasă sau Gheorghe Iacomi.

Mihail Kogălniceanu scrie la 1840, la scurt timp după ce Asachi a publicat balada „Dochia şi Traian”: „În scriitorii vechi, noi vedem că dacii, ca şi toate popoarele antichităţii, iubia de preferinţă vârfurile munţilor celor mai înalţi spre închinarea zeităţilor lor. Aşa, care loc ar fi fost mai potrivit dacilor decât Pionul, muntele cel mai înalt al patriei lor?!”.

În 2014, în cadrul unui proiect „Ranger Junior în Parcul Naţional Ceahlău”, cu spriinul administraţiei parcului, am realizat 12 panouri tematice cuprinzând 12 legende, în română şi engleză, cu foto şi desene: un traseu tematic – „Stâncile cu legende”. La Centrul de Vizitare de la Izvorul Muntelui o activitate interactivă are la bază legendele muntelui, cele prezentate şi în cele 12 panouri. Poveştile pot fi ascultate, la fel, în limbile română şi engleză.

Am alăturat acestor cuvinte coperta unei cărţi pentru frumuseţea desenelor realizate de Dimitrie Iavorschi, el, alături de regretatul Traian Stanciu, ilustrând cărţile noastre de legende încă din 2007.

„Ceahlăul, un munte de legendă” (aşa cum s-a numit filmul cu care grupul „Floare de colţ” din Grinţieş a câştigat concursul dedicat ariilor protejate văzute de copii) este deja un brand al turismului cultural şi s-au făcut paşi importanţi pentru punerea lui în valoare, dar eforturile trebuie continuate. De autorităţi, de reprezentanţii societăţii civile, de reprezentanţii clerului, de întreprinzătorii în turism, de toţi cei ce iubesc muntele. Noţiunea de voluntariat este cam ambiguă la noi, poate sechelă a „muncii patriotice” de pe vremuri, dar este necesar. Căci aura de sfiinţenie, bogata mitologie, minunile naturale ale muntelui pot transforma Ceahlăul într-una dintre cele mai mari atracţii turistice româneşti. Şi noi, cei din jurul muntelui, putem fi printre cei ce ar avea economic, dar nu numai, de câştigat.

Daniel DIEACONU

Articolul În jurul Ceahlăului, „Muntele lui Dumnezeu” apare prima dată în Ecoul muntilor.