Acest eveniment m-a dus cu gândul la ziua de 15 iulie 1993, când l-am cunoscut pe părintele Justin. În acea zi , eu voiam să mă spovedesc, după un post de câteva zile. Pierdusem tot și eram foarte zbuciumată. Aurel Dumitrașcu m-a pus să o iau de la capăt, apoi a murit și el. ” A murit Enkidu prietenul meu/ care ucise cu mine lei.” (din poemul Ghilgameș).Părintele Justin m-a trimis la părintele Dionisie Mătăluță, iar eu, treptat, mi-am găsit liniștea. În ziua spovedaniei, păr. Dionisie a predicat și a spus că pe vremea lui Ștefan cel Mare, femeile, când năvăleau turcii, își luau copiii și se ascundeau în păduri. Își salvau sufletul. A fost primul moment de învățătură, care mă viza pe mine.  Când mi-a apărut cartea, părintele Justin s-a bucurat sincer pentru mine, mai ales că era un mare iubitor de tradiție românească și creștină. Îmi povestea că iubea atât de mult obiceiul uratului de Sf. Vasile, încât buhaiul era obiect principal în casă. Iar mama sa, exasperată de poznele pe care le făcea, îl amenința: ”Șăzi locului că te bag în buhai și acolo te las”. Aceea a fost ultima întâlnire cu sfinția sa. M-a lăsat să zăbovesc mai mult cu mâinile în mâinile sale. Era zâmbitor, dar atât de bolnav și de sfârșit. Vorbeam cu sfinția sa despre lecturile mele, despre Ioan Ioanid, despre peșterile din Ucraina, despre multe altele. Odată i-am spus că,  reîntoarsă de  la București, nu mă pot reacomoda. ”Ce mi-a trebuit mie” și ”N-am mai avut ce face”, îi spuneam. ”Du-te la Borca și ocupă-te de tineri” era răspunsul său invariabil. Și ce bine am făcut că l-am ascultat ! Cineva spunea la spectacol că speranța nu piere. Să fim vrednici, să merităm și să sperăm că ne vom reîntâlni cu părintele nostru drag, Justin!

  Iolanda Lupescu

Articolul Părinte drag, Justin! apare prima dată în Ecoul muntilor.

Manifestarea de la Farcaşa, Pensiunea Orient, Frumosu, va primi darul artistic al celebrului cuplu Mihaela şi Ciprian Istrate, beneficiar al rugăciunilor părintelui, Grupul folk „Eu Cred”, rapsozii Ghiţă Dandu, autor de carte de cântece, Lăcrămioara Pop, „tezaur uman viu” recunoscut  „cu acte”, Luţu zis Plăieşul. Diriginte al manifestării: Gigi Filip, scriitor, ziarist, care va face pe gazda, deşi e de la… Miercurea Ciuc. Cel mai moldovean dintre ardeleni, cum se autoproclamă.

Cei iubitori de carte, de cântec, de poezie se vor alătura unui maraton cultural de simţire creştină şi românească…

Articolul Părinte drag, Iustin – o comemorare cu cântec şi poezie. Şi o priceasnă nou-nouţă apare prima dată în Ecoul muntilor.