Mai sunt câteva zile din acest decembrie ca un april şi trecem într-un nou an.

Fost-a un an plin de frământări de toate felurile.

Mulţam, Doamne, că ne-ai însoţit cu harul Tău de le-am isprăvit, cu  bine,  pe toate!

Nu ne lăsa nici de acum înainte, ci ajută-ne, pentru rugăciunile tuturor sfinţilor noştri mucenici ce se roagă neîncetat pentru sufletul acestui neam mult încercat, iar în anul ce se iveşte pe cărarea timpului, vino Doamne şi luminează-ne cărarea spre cele bune şi folositoare şi, nu lăsa, Doamne,  ,,lupii” în turma Ta, amin!

,,Că noi, Doamne, tot umblăm

Colindând, Te căutăm,

În pridvoare la om bun,

În ograda lui Crăciun,

Prin curtea bunicilor,

În ieslea păstorilor,

În ochii copiilor,

În trecerea anilor,

În sufletul mamelor

Şi-n viersul colindelor.”

Iată aşa, am umblat noi, câţiva, dintre membri Ansamblului Artistic de Amatori ,,PLAIURI  TUlGHEŞENE”   ,,precum umblară, Maica Sfântă într-o seară”, la colindat, tocmai la Sfântu Gheorghe,  la fraţii noştri din judeţul Covasna, nu mai ştiu pentru a câta oară;  socotiţi singuri, că din anul 2013 încoace nu am lipsit decât în anul pandemiei.

      Festivalul internaţional de colinde şi obiceiuri de iarnă  ,,CRĂCIUNUL la ROMÂNI”, organizat de către Fundaţia Mihai Viteazul a ajuns în acest an la ediţia  a XXXV-a şi a avut, ca punct culminant,  două zile cu spectacole de gală diferite, în două localităţi ale judeţului Covasna Astfel:

• Sâmbătă 13 decembrie, la Sfântu Gheorghe
• Duminică, 14 decembrie în localitatea Târgu Secuiesc.

Noi am hotărât că este de ajuns să participăm la spectacolul din Sfântu Gheorghe pentru ca elevii noştri să ajungă acasă duminică după amiază să aibă timp de odihnă şi de lecţiile ce trebuiau pregătite  pentru următoarea săptămână. Festivalul a cuprins mai multe evenimente, ce s-au desfăşurat între 1 noiembrie şi 14 decembrie. Dintre activităţile ce s-au desfăşurat în cadrul acestui eveniment de mare anvergură menţionăm:

• miniconcerte de colinde, la Catedrala Ortodoxă din Municipiul Sfântu Gheorghe, în perioada de Luni-Joi, 24-27 noiembrie;

• Vineri, 27 noiembrie, la Muzeul Spiritualităţii Româneşti, Sf.Gheorghe a avut loc vernisarea expoziţiei ,,Festivalul de colinde în imagini” precum şi Simpozionul ,,Obiceiuri şi tradiţii la români, din Ajun până la Bobotează”- Concert de colinde;

• Sâmbătă, 13 decembrie, la sala de sport a Colegiului „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe – Spectacol de gală ,,Crăciunul la români” – unde am participat şi noi, tulgheşenii;

• Duminică, 14 decembrie 2025, pe scena Casei de cultură din Târgu Secuiesc desfăşurându-se Spectacol de gală ,,Festivalul de colinde şi obiceiuri de iarnă”.

Evenimentul a fost organizat de către Fundaţia Mihai Viteazul din Sf.Gheorghe, în parteneriat cu Asociaţia ,,Dezvoltare comunitară Locală şi Culturală Târgu Secuiesc căora li s-au alăturat cei de la Asociaţia ,,Suflet Românesc”. Programul s-a desfăşurat cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Covasna şi Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe.

Au avut parteneri media, ca de fiecare dată,  pe: Mesagerul de Covasna, Condeiul Ardelean, Observatorul de Covasna, ,,ÎMPACT  EVENTS”, Coson Media. Au fost prezenţi şi foarte activi cei de la ,,Covasna 45”, cărora le mulţumim pentru imaginile postate în care apărem şi noi. Aşa reuşim şi noi(ansamblul ,,Plaiuri Tulgheşene”),  să păstrăm câteva amintiri frumoase de la această ediţie.

Programul galei din 13 decembrie a decurs conform programului propus de organizator, prin persoana d-nei Maria Peligrad,  exact aşa cum ne-a fost comunicat în prealabil şi cum vi-l voi arăta mai jos:

        ,,Festivalul Internațional de colinde şi obiceiuri de iarnă „Crăciunul la români”

Ediţia a XXXV-a, 1noiembrie – 14 decembrie 2025

Organizator: Fundaţia „Mihai Viteazul”

Preşedinte: Prof.ing. Maria Peligrad

Cofinanţatori: Consiliul Judeţean Covasna, Consiliul Municipal Sfântu Gheorghe

                                                   Spectacolul de gală

Sâmbătă, 13 decembrie 2025, ora 15, Colegiul Național „Mihai Viteazul”, Sf. Gheorghe

Susţinut de formaţiile:

1. Ansamblul „Speranța” – Fundația „Mihai Viteazul” – Sfântu Gheorghe

Sc. Gimn. „Nicolae Colan”

Sc. Gimn. „Ady Endre”

Sc. Gimn. „Varadi Joszef”

Colegiul National „Mihai Viteazul”,  Coord. Ion Gheorghe

2. Corul de copii al Bisericii Ortodoxe Sfântu Gheorghe – Parohiile Ortodoxe Române – II și VI Sfântul „Mare Mucenic Gheorghe” Sfântu Gheorghe –  jud. Covasna

Coord. Pr. Mircea – Florin Coliban

3.Corul de copii „Scânteia” – cl. IV – a

Șc. Gimn. „Nicolae Colan” Sfântu Gheorghe

Coord. Prof. învățământ primar Ana – Alina Ciorici

4. Corul mic „Mlădițele”, Parohia Ortodoxă Română Sfântul „Mare Mucenic Gheorghe” Sfântu  Gheorghe,, Coord. Samuel Cocicodar

5. Grupul vocal „Muguri siteni” – Sc. Gimn. „Nicolae Russu”, com. Sita Buzaului – jud. Covasna, Coord. Iuliana – Maria  Apafi și Livia Moldovan

6. Corul de copii „Voinicei”– Șc. Gimn.. Nr. 3,  com. Sita Buzaului – jud. Covasna, Coord. Laura Mitrofan și Simona Gheorghiță Darie

7. Grup Vocal „Fetele cu dor” – Căminul Cultural com. Sita Buzăului, Coord. prof. director Ioan – Ovidiu Olteanu

8. 8. Grup vocal bărbătesc „Pădurenii” – Asociația Culturală „Pădurenii”, com. Barcani – jud. Covasna

Dirijor: Cristina – Orania Deteșanu, Coord. Marian Arnăut

9. Formația folclorică „Dumbrava Verde”,  Casa Raională Strășeni – Republica Moldova, Coord. Grup artistic Valentina Popa

10. Ansamblul  artistic de amatori “Plaiuri Tulgheșene”, com. Tulgheș –  jud. Harghita

Coord. Rapsodul popular, Lăcrămioara Pop – Distinsă cu titlul „Tezaur uman viu”

11. Corul „Plai Întorsurean” – Asociația „Plai întorsurean”, Întorsura Buzăului – jud.  Covasna

Dirijor: Maria Dandu – Muntean, Coord. Cornel – Mihai Tonie

După cum puteţi observa, au fost coruri şi ansambluri de toate vârstele şi componenţele.

Au fost coruri compuse din copii de grădiniţă până la coruri de bunici. Au fost coruri alcătuite doar din copii mici, coruri de elevi cu vârste cuprinse între 8 şi 19 ani(cazul nostru), coruri bărbăteşti, coruri femeieşti – adulţi şi copii, coruri mixte de adulţi, coruri coordonate de preoţi ce s-au format în jurul parohiilor din municipiul Sf. Gheorghe.  A fost un maraton de peste trei ore în care publicul a umplut la refuz gradena sălii de sport a Colegiului Mihai Viteazul din Sfântu Gheorghe care s-a încheiat, cum altfel, decât cu o mare Horă a Unirii în care s-au prins  toţi artiştii împreună cu publicul  după care, toţi artiştii au primit daruri de la Moş’ Crăciun. După atât de multă, dar dulce, oboseală, toţi artiştii au fost invitaţi la masa de cină, după care fiecare au plecat în drumul lor.

Unii au luat drumul spre Târgu Secuiesc să doarmă acolo urmând să participe la gala din 14 decembrie. Alţii, (ca noi),  au rămas în Sfântu Gheorghe, urmând  să încheie partea lor de festival duminică la ora 12,30 după masa de amiază, dar inainte de asta, vreo două ore s-au delectat cu tot ceea ce a avut de oferit Târgul de Crăciun din Municipiul Sfântu Gheorghe,  inclusiv un staul cu animale vii cu care, pruncii din ansamblu s-au jucat şi s-au bucurat.

Erau acolo, într-un ocol ,,pe paie reci”, un măgăruş foarte blând, căpriţe, oiţe şi un viţelus, staulul fiind amplasat în imediata apropiere a scenei ce întruchipa pe Sfânta Maria cu Pruncul alături de Iosif.   Târgul,  desfăşurat pe întreaga esplanadă din centrul municipiului, oferea de toate: de la carte veche şi discuri vechi de vinil, până la produse de se sezon(preparate de porc, preparate lactate, miere), ornamente de crăciun, tot felul de produse hande -made( lumânări de diferite forme, colţuni de lână (ciorapi împletţi cu 5 ace, cum făcea bunica), mănuşi, căciuliţe, covoare ţesute la stative, ceramică …multe şi de toate pentru toate gusturile, numai bani să fi avut. Peste toate, vremea, parcă prea călduroasă  pentru o lună de decembrie, ne-a stimulat să hoinărim în voie să ne clătim ochii cu tot ceea ce dimineaţa zilei de duminică 14 decembrie se străduia să ne ofere în dar, într-o atmosferă molcomă de sfinte sărbători. S-a făcut de amiază. Ne-am adunat la locaţia unde  trebuia să luăm masa, punctuali şi mulţumiţi că am găsit fiecare dintre noi câte  un dar de pus sub brad pentru cei dragi ai noştri.

Mulţumim celor ce ne-au eferit şi de data aceasta, cu zâmbetul larg pe faţă,  un prânz deosebit de consistent şi gustos! Doamna Maria Peligrad, preşedinta Fundaţiei Mihai Viteazul,  ne-a însoţit până ce am urcat în microbuzul de la Vandortrans Tour SRL cu care am circulat, pentru a doua oară în acest an, în condiţii deosebit de bune. Le mulţumim, pe această cale şi, sperăm că colaborăm şi pe mai departe.

Iată dragii mei, aşa încheiem deplasările din acest an, ale ansamblului ,,Plaiuri Tulgheşene” care,  nu au fost foarte multe dar, pentru un an atât de bulversant, este bine că am reuşit cât am reuşit.

Să ne vedem sănătoşi în sara sfântă de Ajun, iar dacă în ajun nu ne-om întâlni, atunci poate în ziua de Crăciun la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Tulgheş veţi fi, că se vor cânta multe colinde.

La Tulgheş încă avem colindători din destul! Dacă veţi veni, vă veţi bucura.
Până atunci, tuturor, vă dorim sănătate  şi spor în toate!

Crăciunul cu pace şi binecuvântări cereşti, iar anul, 2026,  ce vine,  să ne aducă mai mult bine! Cu speranţa la acest,,mai bine” însă, se cuvine să mulţumim, Domnului, pentru toate cele primite până acum, nu?  Aşa că zic aşa:

Mulţam Doamne ce mi-ai dat!

Mulţam Doamne ce mi-ai luat

Şi  de tot ce mi-ai lăsat !

Mulţam câte mi-ai iertat

Când de Tine am uitat
Şi că nu m-ai prăpădit

Câte, Doamne, Ţi-am greşit!

Lerui Doamne peste cer
Tot am zis să nu-Ţi mai cer.
Dar eu rugăciuni mai am

câte zile-s într-un an!

…Pentru mine, pentru neam…

Aşa că te rog fierbinte:
Dă-ne, Doamne, bună-minte!
Spală-ne sufletele de toate ispitele!
Scapă-ne de ,,lupii răi” îmbrăcaţi în piei de miei!

Suflă peste-a noastre zile cu iubire şi unire,

Să fim, cum eram cândva,
Uniţi toţi, în turma Ta,
Când rupeam pita în două
Şi-o mâncam cu-un strop de rouă!
Când eram mai sănătoşi,

La suflet, mult mai frumoşi!

Lerui-ler, prin vânt şi ceaţă!

Hai Doamne-n a noastră casă,

Să cinezi cu noi la masă

Chiar de-i sluga păcătoasă!
Amin Doamne!

Iartă-ne!

Binecuvântează-ne!

La anul şi la mulţi!

O scris,  cum o dus-o mintea din suflet, cu mult drag pentru voi care veţi citi,  boaba de lut,

Lăcrămioara Pop.

                                                                                                                           Tulgheş, 15.12.2025

Articolul Gânduri de colindător apare prima dată în Ecoul muntilor.

S-a născut la 23 aprilie 1960 la Topliţa, judeţul Harghita, cu numele de fată Antal, fiica lui Antal Traian şi Antal Cornelia. De mică a deprins cântatul şi doinitul de la mama, tata şi bunica şi pe la 5-6 ani învăţase să dea la vătale, căci mereu ţesea mama ei. Profund implicată în toată perioada şcolii (ciclul primar, gimnazial, liceal) ca solist vocal, ca membră în coruri, grupuri vocale, brigăzi artistice, a participat la toate fazele festivalului „Cântarea României” şi a obţinut locuri fruntaşe. A continuat activitatea artistică (1979-1983) la Curtea de Argeş în cadrul ansamblului întreprinderii ARPO (Intreprinderea de Porţelan), unde s-a angajat în luna octombrie, 1979. A activat în ansamblul Întreprinderii de sticlă şi porţelan Stipo Dorohoi. La Dorohoi, în luna august 1987, însărcinată în luna a opta, câştiga faza judeţeană de doine, din juriu făcând parte marii oameni de cultură Suliţeanu Gizela şi Ludovic Paceag. În următoarea zi s-a prezentat la Botoşani, la concursul de romanţe, unde a luat „Premiu I” şi invitaţia să se prezinte la preselecţia Festivalului „Crizantema de Aur” de la Târgovişte. Dar a devenit mamă între timp. În anul 1991 a devenit mamă pentru a patra oară, cu gemeni!

A venit la Tulgheş, în comuna soţului, şi a început o activitate laborioasă, cu rezultate remarcabile: „Cărticica Muzeului”, publicată în cadrul Festivalului Naţional Folcloric de dans, „Roata Stelelor”, Tulgheş, 2013; „Tulgheş. Din tezaurul Etnografic românesc”, apărută la Editura Eurocarpatica în anul 2018; „Tulgheş. Mărturii ale statorniciei româneşti”, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2023.

A fost coautoare la lucrările: „Antologia Premiilor Eminescu Teiul de Aur şi Teiul de Argint”, 2017-2021, Editura GEEA, Botoşani; „Poftiţi la masa strămoşilor noştri – Bucate româneşti şi poveşti despre români”, apărută la Editura Pim, în cadrul festivalului Naţional „Regina Sânzienelor”, 2023;  „Instrumente muzicale tradiţionale, importanţa lor în folclorul românesc muzical şi coregrafic”, editura Eurocarpatica, 2021; „Ctitori de Neam – Dascăli de ieri şi de azi”, volumul 4, împreună cu Asociaţia Învăţătorilor Harghiteni, Editura Eurocarpatica 2022; „Omul şi alte leacuri – Vindecări ce au schimbat destine şi vieţi” 2024, Editura Pim, în cadrul celei de-a X-a ediţii a Festivalului Naţional „Regina Sânzienelor”.

Colaborează la publicaţiile „Informaţia Harghitei”, „Mesagerul de Neamţ”, „Mesagerul de Covasna”, „Glasul Văilor”, „Condeiul Ardelean” „Ecoul Munţilor” (este unul dintre redactorii revistei noastre).

Este colecţionar de poze vechi, acte vechi, carte veche, numismatică, vederi, izvoade de cusături şi ţesături, diapozitive etc. (toate regăsindu-se în „Colecţia Sătească” Tulgheş. Este coordonatorul atelierul de îndemânări practice tradiţionale (ţesut, cusut, împletit, croşetat etc.). Ţine ore deschise de istorie locală împreună cu elevii de gimnaziu sau primar în incinta muzeului, la solicitarea dascălilor.

Ne-a spus că deschide „pentru vizitatori, în mod gratuit, Colecţia Sătească oricând este nevoie, în timpul programului Şcoala altfel, dar nu numai, sau pe timpul taberelor şcolare de vară, care au început să se desfăşoare la Tulgheş începând din anul 2023, iar vizitarea punctului nostru muzeal nu lipseşte din programul lor de activităţi. Anul trecut am avut în vizită 120 de copii din judeţul Bacău. Iată cum dăm o mână de ajutor turismului cultural loca!” Premiile şi distincţiile sunt numeroase şi enumerarea lor depăşeşte spaţiul rubricii noastre. A participat la numeroase proiecte culturale şi are planuri mari pentru viitor. Interpretarea artistică de la manifestarea „Părinte drag Iustin”, 10 februarie 2024, Farcaşa, a fost remarcabilă, ridicând sala în picioare! A fost mereu alături de noi şi de cei care i-au cerut ajutorul, căci crede vorbele moştenite de la bunica ei:

„Dar din dar se face Raiul!

Pune miere când vezi baiul’!

Mângâie-l pe întristat,

Miliueşte-l pe sărac,

Roagă-te pentru ,posac’.

Stânga să nu-ţi ştie dreapta,

De vrei să domoleşti cearta.”

Sănătate multă vă dorim şi cât mai multe proiecte cu izbândă!

Daniel Dieaconu

Articolul PERSONALITATEA LUNII – LĂCRĂMIOARA POP – „TEZAUR UMAN VIU” apare prima dată în Ecoul muntilor.

Aşadar, iată:  sâmbătă 21 Septembrie în zori-de-zi(ora 6.30) o parte dintre membrii Ansamblului Artistic de Amatori ,,Plaiuri Tulgheşene”  luam drumul spre Sf. Gheorghe.

Uni mai obosiţi şi somnoroşi, alţii energici şi voioşi, dar toţi,  foarte nerăbdători  să ne întâlnim cu ai noştri din inima ţării cât mai curând că din luna  Mai tot aşteptam Corala!

Ce-i drept, chiar am ajuns mai repede ca altă-dată!

Acum vă dau o ştire bună; cred că voi trăi să-mi mai văd un vis împlinit.

Se toarnă asfalt pe bucata aceea de drum ce rămăsese neasfaltată de ani şi ani…!

Aşa că, lume dragă, am luat-o peste Ţângăler, scurtând, cu aprox. 40 km şi cu, aproape o oră, drumul spre  fraţii noştri.

Am ajuns la Centrul de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”  având  timp să ne echipăm în straiul naţional, la vreme, spre a nu pierde nimic din  ceea ce se povestea despre ,,Muzica corală de ieri şi de azi”, despre dirijorii  deosebiţi care au dirijat coruri celebre de-a lungul vremii şi rolul important pe care l-au avut corurile în viaţa culturală şi civică românească în decursul vremii.
Cei doi moderatori ai simpozionului au fost Dl. Ioan Lăcătuşu despre care este de prisos să vă explic cine este (cine nu a auzit despre dânsul în ţara asta?), împreună cu „sor’mea Mimi”; respectiv   Preşedintele  Fundaţiei Mihai Viteazul, dna Ing. Maria  Peligrad. Aceşti doi oameni-titani, care adună în jurul lor alţi oameni deosebiţi, pentru pruncii din ansamblul ,,Plaiuri Tulgheşene” sunt de acum ca şi nişte înţelepţi din poveşti,  pe care abia aşteaptă să-i întâlnească şi să-i asculte povestind.   Abia aşteaptă să ajungă la aceste simpozioane!

Învaţă o sumedenie de lucruri interesante pe care altfel nu ar avea de unde să le afle.

Mă uitam la ei cum stăteau, ca nişte statui, cu ochii ţintă la fiecare dintre vorbitori, parcă ar fi fost fermecaţi şi, trebuie să vă spun că printre copiii ansamblului erau de la clasa a doua până la clasa a XI-a. Indiferent de vârstă, toţi, ascultau cu luare-aminte şi cu mult respect!

,,Întâlnire cu muzica” a fost titlul punctului de încheiere al simpozionului iar aici am avut şi noi o parte de ,,vină”  răsplătind cu câteva melodii pe cei care, tocmai ne povestiseră, atât de frumos şi pe înţelesul nostru, al tuturor, ce important este să ştim cânta împreună, dar mai ales, ce putere avem cântând împreună despre un ideal!

După ce ne-am bucurat împreună, uni cântând iar ceilalţi ascultând, câteva melodii vesele, dintre care nu a lipsit piesa „Ionel, Ionelule” a lui George Sbârcea, am plecat împreună cu gazdele evenimentului să luăm masa iar apoi, noi tulgheşenii,  ne-am plimbat pe aleile parcului central din localitate, bucurându-ne de ultimii nuferi înfloriţi după care am urcat treptele ce duceau la strada pe care se află biblioteca pentru că se făceau orele 15.00  şi trebuia să ajungem în sala albastră a bibliotecii judeţene „Bod Peter” pentru spectacolul coral.

Între corurile participante amintesc:

1. Ansamblul artistic SPERANŢA – atelier coral  clasa a II-a,  Colegiul Naţional Mihai Viteazul, coord. Roxana Adriana Suciu şi Maria Magdalena Maghiar;
2. Ansamblul artistic SPERANŢA– atelier coral clasa a IV-a Şcoala Gimnazială ,,Nicolae Colan” din Sf. Gheorghe, coord. Rodica Costache şi Gabriela Alexandrescu;
3. Ansamblul artistic SPERANŢA – atelier coral  Şcoala Gimnazială nr. 3  Sita Buzăului, coord. Laura Mitrofan şi Simona-Ghoerghiţa Darie;
4. Grupul vocal al Ansamblului Artistic de Amatori ,,Plaiuri Tulgheşene” Tulgheş Harghita, Coord. Rapsod popular Lăcrămioara Pop.  Instrumentist (fluier) – Ştefan Pop;
5. Corul ECCLESIA- Catedrala Ortodoxă „Sfântu Ierah Nicolae şi Sfântu Mare Mucenic Gheorghe – Paraclis Episcopal- Sfîntu Gheorghe -jud.Covasna, Dirijor: Ana Maria Dobre;
6. Grup vocal PĂDURENII -com-Barcani, jud. Covasna, Coord. Marian Arnăut, Dirijor fiind Cristina Orania Deteşanu; alături de ei au venit „Fetele cu dor” – Căminul Cultural Sita Buzăului, jud. Covasna, Coord. Ovidiu Olteanu; Aceste două grupuri (Pădurenii şi Fetele cu dor), au cântat şi pe rând şi împreună oferindu-ne un spectacol deosebit. Mi-au plăcut maxim!
7. Corul Bărbătesc ARMONIA din Brăila au încheiat spectacolul din sala albastră a bibliotecii ,,Bod Peter” şi prima zi a festivalului.

După o aşa zi plină, am stat, cu toţii,  la masa de cină, apoi ne-am cam dus la odihnă.

Duminică dimineaţă fiecare cor a fost repartizat la câte o biserică din municipiul Sf. Gheorghe să  dăm răspunsuri liturgice iar în încheiere să prezentăm un concert coral.

Noi, cei de la Tulgheş am fost la Biserica ortodoxă ,,Buna vestire”. O biserică nouă, foarte frumoasă, care aşteaptă să fie pictată. Am avut parte de o liturghie foarte frumoasă iar biserica era plină de lume.

Acolo  am avut parte să vedem un lucru nou: Nu ştiu dacă ţin minte exact dar cred că atunci când s-a cântat Heruvicul iar preotul a venit cu cădelniţa, fiecare om din biserică punea câte un bob de tămâie în cădelniţa preotului. Nişte doamne din biserică  ne-au dăruit şi nouă, la fiecare, câte un bob să avem şi noi de pus.

Iată încă un fel de ,,dar din dar”! După ce sfânta slujbă s-a încheiat părintele ne-a dăruit cuvântul de învăţătură, apoi, ne-a invitat să prezentăm pricesnele la care, cu binecuvântarea dumnealui, am adăugat şi două melodii patriotice.

După ce ne-a mulţumit, ne-a miruit, ne-a dăruit câte o metanie pentru încheietura mâinii fiecărui membru din grupul vocal iar pe mine m-a miluit cu o carte de rugăciuni cu scrisul mare.

Bogdaproste părinte!  Mi-e uşor s-o citesc fără ochelari! Ne-au mai dăruit câte un pliculeţ cu Anafură şi ne-au servit cu dulciuri, sucuri sau apă, după preferinţă, spre deliciul copiilor.

…Ce repede trece vremea! Parcă ieri veneam pentru prima dată la corală şi iată, cât am clipit din ochi au şi  trecut zece ani…!… dar să fim recunoscători că mai este timp să ne întâlnim frate cu frate într-o Românie cu valori nepieritoare, în care pruncii încă mai ştiu despre înaintaşii lor şi încă îşi cunosc rădăcinile!
În încheiere zic aşa:

Mulţumim Doamne frumos că-ai păşit cu noi pe cale

Şi ne-ai ajutat să fim, cu fraţii, în ascultare!

Am cântat şi ne-am rugat, într-un gând şi într-un suflet!

Într-o limbă ce o stim încă de la primul scâncet,

Când abia deschideam ochii şi o ascultam pe mama

Cum ne cânta ,,Tatăl nostru” şi plângea făr’ să-şi dea seama.

Iac’-aşa-nvăţarăm graiul, ăsta, doinitor şi sfânt

Când durerile dintâie, ne treceau cu vre-un colind,

Iar de ne năşteam când codrul începea să odrăslească,

Precis, mama,  ne-alina cu vre-o prea-dulce priceasnă!

Şi aşa, din una-ntr-alta trecu timpul, ca-ntr-un vis;

Cât aţi mai clipit odată, eu, am terminat de zis.

Trag nădejde să mai fie şi altii care să scrie mai temeinic decât mine.

Mai cu stiinţă de carte, şi documentaţi mai bine.

Tuturor celor ce au pus umărul la organizarea acestui eveniment – recunoştinţă şi plecăciune!

Celor ce ne-au ajutat să ajungem la eveniment- mulţumiri!

Pruncilor- felicitări! Aţi fost şi de data aceasta nişte urmaşi demni ai bunicilor şi străbunicilor voştri!

Scrisă azi: Marţi, 22 septembrie, orele 02.36;

Tezaur Uman Viu protejat UNESCO,  Lăcrămioara Pop, Tulgheş, Harghita

Articolul Festivalul George Sbârcea la cea de-a X-a ediţie apare prima dată în Ecoul muntilor.

Evenimentul este foarte aşteptat de către locuitorii comunei cu atât mai mult cu cât în cele două zile de sărbătoare  au prilejul de-a urca pe scenă, alături de artişti consacraţi, toţi fiii Tulgheşului dăruiţi de Dumnezeu cu calităţi artistice.

În acest an am avut bucuria de a vedea pe scenă  copii, tineri şi mai ,,pârguiţi” ca să zic aşa, fii şi nepoţi ai tulgheşenilor care ne-au încântat auzul şi privirea dar, mai ales,  ne-au umplut sufletul de bucurie deoarece au revenit acasă după ani şi ani, fiind plecaţi în lumea mare să-şi facă un rost mai bun dar, un trai mai bun nu îţi şterge, în nici un caz, dorul dă casa părintească.

Dintre cei plecaţi peste mări şi ţări, au fost prezenţi, anume pentru acest eveniment: Fiica lui Tuţu Lomură- vechi rapsod cântăreţ la acordeon şi clarinet, din Poiana Veche- Mihaela Lomoră care a venit tocmai din SUA unde locuieşte de mulţi ani.  În drum spre casă a făcut escală în Spania, aducând cu ea copiii surorii sale, dintre care unul, foarte bun violonist, Fabian Voaideş (13 ani), acceptat deja ca student al Academiei de Muzică din Spania(sinonim cu Conservatorul de la noi,  după cum mi-a explicat  Mihaela Lomoră).
Venind la una dintre repetiţiile noastre cu ansamblul „PLAIURI TULGHEŞENE”, Fabian a rămas foarte surprins să-i vadă  jucând, cot-la-cot, indiferent de vârstă, pe ai noştri. Nu-i venea să creadă.

A exclamat : ,,Dar ceea ce faceţi aici este adevărată artă! Nu am văzut în Spania aşa ceva!”  Eu am zâmbit şi i-am răspuns: ,,Neamul ăsta românesc, din care şi tu te tragi, este un popor viteaz şi binecuvântat de Dumnezeu cu multe daruri artistice şi este aici dintotdeauna! Să fii mândru că faci parte din neamul lui Burebista şi al lui Decebal, al lui Badea Cârţan, Ciprian Porumbescu, Enescu, Eminescu, Brâncuşi, Maria Tănase, Grigorescu, Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, Daniil Sihastrul, Cantemir… aceştia, dragul meu copil, fiind doar câteva nume care au năvălit acum, într-o clipită,  în obosită, mintea mea. Dar să ştii că lucruri trainice făceau toţi oamenii acestor locuri de la care ne-au rămas straiele pe care le vei vedea îmbrăcate, de copii, mâine pe scenă. Acestea, toate,  sunt cele pe care le-au purtat cândva părinţii şi bunicii lor, uneori chiar străbunicii.”

Cu ochii larg-deschişi, privind cu nesaţ la lucrurile vechi din încăperea muzeului unde noi ne desfăşurăm repetiţiile, a spus că abia aşteaptă vara viitoare să vină să înveţe toate melodiile jocurilor noastre şi dacă-l primim, vine să se alăture dobei cu strune şi fluierului la următoarea ediţie a festivalului, că tare i-a mai plăcut!

• Doamne-ajută! Sănătate şi pace să dea Dumnezeu şi linişte-n suflet c-apoi toate

le-om împlini dacă o fi cu binecuvântarea Lui! Mai şti?  O fi timpul împlinirii proorocirilor … încep românii să revină acasă… îi cheamă dorul din ,,Grădina Maicii Domnului”… Dar până la ediţia din anul viitor la care doar sperăm şi visăm frumos, să povestim mai departe despre cea din anul acesta.

Aşadar, cu toate că nu am avut o participare completă cum se anunţase dintru început, ziua festivalului a fost plină de voie bună, iar distracţia a ţinut până-n noaptea  cu stele, că doar nu degeaba jocul nostru, care a dat numele festivalului, se numeşte ,,Roata Stelelor”…
Festivalul a început la orele 14.00 cu Imnul de Stat. Am continuat cu premierea tuturor colaboratorilor şi voluntarilor care au ajutat la organizarea acestui dublu eveniment, după care am dat drumul maratonului folcloric.

Au participat formaţiile: ,,Topliţeana” a Centrului Cultural Topliţa de care se ocupă ca şi instructor coregraf dl. Nicolae Cif,  colaborând la partea solistică, cu d-na Livia Harpa. Aceştia ne-au prezenat: ştraiere,  suită moldovenească, suită bănăţeană şi au avut cu ei şi  7 solişti care cântă bine.
Au urmat cei din Bilbor:  ,,La poale de Călimani”, coordonaţi şi instruiţi de acelaşi Nicolae Cif.  Aceştia au prezentat şi ei o suită locală – o variantă de ,,roata stelelor”, suită moldovenească  şi straiere, iar între două suite au avut un solist- Alexandru Ţifrea.
Au urmat pe scenă cu un calup de dansuri ungureşti, vecinii noştri din Borsec,  formaţia „CZIFRASAROK”;  coordonator Dl. Director Ferenczi Josef.

În continuare ne-au încântat, cu candoarea lor, copiii din  ansamblul ,,Izvoraşul” din Gălăuţaş, coordonaţi de Luncan Liliana-Mărioara. Acesta este un ansamblu în creştere dar care promite foarte mult. Este format din copii cu vârste între 3 şi 12-13 ani,  îndrumat de o cântăreaţă cu experienţă iar taraful este compus din două viori, un acordeonşi o dobă cu struneadulţi. Dacă vor persevera, în câţiva ani vom mai  avea un ansamblu important în zonă.  Ce-i drept, am văzut la copii cămeşi din comerţul actual, dar am văzut şi câteva straie  vechi, mai ales la costumele bărbăteşti. Deocamdată au doar o învârtită în repertoriu; în rest programul este compus din cântece cântate în grupuri de trei sau cinci, ori solişti individuali. Dar cu copiii mici, nici nu prea poţi să faci suitele vechi. Important este că se mişcă împreună şi cântă iar pe parcurs vor învăţa ei şi jocurile. Cel mai micuţ are 3 ani(nu ştiu dacă i-a împlinit), şi-l cheamă Simion. Au câteva fetiţe care cântă foarte bine între cele 14 soliste care au cântat la noi pe scenă. Oricum, e o mare încântare să vezi o trupă de ,,gândăcei” îmbrăcaţi în strai naţional, mişcându-se după ritmul impus de taraf.

După această încântare prilejuită de cei din Gălăuţaş, a venit rândul celor din judeţul Iaşi. Formaţia ,,Flori de cireş”, prietenii noştri din Hodora- Cotnari care, de 12 ani,  de când au participat prima dată la festival, vin mereu şi ne bucură cu suite moldoveneşti (sârbe, hore, bătute etc).Anul acesta au avut un spectacol de 30 de minute în care au avut şi o solistă- Nechifor  Larisa.

Această formaţie a venit cu, doar, 4 perechi de copii de clasa aVII-a şi-a VIII-a.

Au un microbuz mic de 8+1şi un şofer de treabă care nu zice niciodată ,,nu”.  Au reuşit să ajungă şi au sosit primii. Ne-au spus, Dorel Făgădeanu,  instructorul coregraf al formaţiei „Flori de cireş” că dacă ar fi avut variantă de transport mai bună ar fi venit cu mult mai mulţi dansatori. Aşa, i-a luat pe cei mai mari şi s-a ţinut de promisiune.

Aici, voi face o paranteză pentru a sublinia o mare problemă care poate afecta existenţa tuturor formaţiilor de amatori. Problema asta, pe mulţi (care mai existăm) ne chinuie, dar pe mulţi alţii i-a pus pe butuci.
În judeţ, sau în apropiere, pe la Grinţieş sau chiar pe la Tarcău ori Pângăraţi în jud. Neamţ, ne ajută părinţii care-şi pun la bătaie timpul şi maşinile personale şi ne ,,cară” când suntem invitaţi. Pe distanţe mari, însă, este mult mai greu. Nu avem cum să ne deplasăm decât cu microbuzele şcolare şi cu acelea foarte greu, deoarece mai-mereu sunt defecte iar când ar fi bune, nu ai mereu şofer care să fie dispus să îşi strice sfârşitul de săptămână după cinci zile de alergat, dus- venit de două ori zilnic,  în care timp, probabil, s-a defectat microbuzul, cel puţin odată. De asemenea,  de multe ori invitaţiile noastre coincid cu activităţile şcolare şi atunci, chiar să vrea, nu ne poate ajuta, şcoala, cu transportul. Primăria ne-ar da cu drag microbuzul de 8+1, dar ar trebui să ne căutăm şofer (una la mână), iar, doi la mână –  noi suntem 24 de copii şi doi adulţi (în prezent), iar ca să merg cu câţiva nu se pune problema, pentru că noi suntem hotărâţi aşa: ,,Ori toţi, ori niciunul”! Nu ai cum să le spui că iei doar câţiva când ei vin toţi la repetiţii şi transpiră în mod egal.  Nu le poţi rupe sufletul. Mai bine renunţăm dacă nu putem merge toţi!

Plata unui transport de la firmele de transport este un efort financiar destul de mare. Poate că părinţii şi-ar permite unul pe an, cu mari  sacrificii. De curând am cerut şi am primit nişte oferte de preţ care sunt, de altfel, foarte rezonabile; dar chiar şi aşa, pentru veniturile părinţilor ar fi la limita imposibilului să  plătească un asemenea transport de două-trei ori într-un an, iar noi, vorbind despre cazul ansamblului ,,Plaiuri Tulgheşene”, primim şi câte trei invitaţii într-o lună, mai ales vara (în lunile iunie, iulie, august) când sunt cele mai multe festivaluri şi concursuri.

De notat faptul că pentru instruirea copiilor nu percepem vreo taxă (niciodată n-am cerut), iar sala în care repetăm este fostul birou în care am lucrat până la ieşirea la pensie şi pe care edilii localităţii mi l-au lăsat în ,,păstorire” până când voi  mai avea sănătate şi voi putea veni să îngrijesc  de toată zestrea agonisită începând din anul 2008 încoace,  pentru care spaţiu nu trebuie să plătim. Este un fel de voluntariat în parteneriat. O mână spală pe cealaltă, cum s-ar spune.

Dacă ar trebui să plătească părinţii şi taxă de închiriere a sălii în care repetăm, atunci precis că s-ar înjumătăţi trupa.
Uite -aşa, funcţionează multe formaţii săteşti, aşa se străduie să ducă mai departe tradiţiile locului.

Noi suntem un caz fericit! Lucrăm de drag şi am găsit înţelegere cu spaţiul. Altfel… nu ştiu…

Revenind la ,,oile noastre”, după Formaţia ,,Flori de cireş” au urcat pe scenă pruncii noştri,   Ansamblul Artistic de Amatori ,,Plaiuri Tulgheşene” care este de fapt, un fel de familie muzicală  alcătuită din mulţi prunci tulgheşeni care s-au lăsat înfiaţi pentru câte două ore, în fiecare duminică,  de aceşti doi rapsozi, pe nume   Ştefan şi Lăcrămioara Pop,  care se străduie să-şi împlinească în această viaţă şi această datorie morală de onoare: predarea tradiţiilor identitare celor ce sunt şi care, sperăm,  vor repeta la rândul lor, gestul nostru. Credem din tot sufletul în puterea bunului exemplu!
În altă ordine de idei, pentru că ştiam că în următoarea zi vor urca pe scenă foarte mulţi artişti consacraţi, noi am prezentat tot programul pregătit, în ziua dedicată festivalului,  inclusiv pentru a doua zi, astfel:

• Solista Maria Ursu cu : Frunză căzută pe baltă şi Frunză-n prun frunză sub prun (Am un bade şi nu-l spun);
• Solista Onu Sânziana cu: Dragă-mi-i Duminica şi Vecine, vecine drag;
• Solista Olariu Alexandra cu: Frunză verde lămâiţă şi N-am pus eu coada la prună;
• Solista Ursu Andreea cu: Apuca-m-aş de jucat;
• Grupul format din: Ioana Bârsan, Cristina Moldovan, Radu Cozariz, şi Andreea Ursu cu melodiile: Leagă-ţi mândro flori în păr şi Bujor şi mândră dalie;
• Solistul Cozariz Radu cu:  doina Eu doinesc, codru răsună (la rece)şi Cântec de cătănie;

Am încheiat cu suita din 14 jocuri locale  Roata Stelelor.

A urmat premierea trupei iar când să zic gata, a urcat ,,mesagerul copiilor”, în persoana D-lui Primar Marcel Vancu care, intrând în jocul pruncilor noştri, a luat microfonul povestind publicului că ni s-a pregătit  o surpriză.

Ca din pământ a apărut în braţele mele un buchet tricolor de trandafiri, în cealaltă mână un album cu poze cuprinzând instantanee din activităţile noastre pe care mi l-au deschis la prima pagină care conţinea o dedicaţie compusă de ei toţi, în versuri, iar pe copertă iscălindu-şi cu toţii numele citeţ. Bineînţeles că am citit şi publicului dedicaţia de pe prima filă.    Rămăsesem fără cuvinte!

Pe când credeam că s-au terminat surprizele, a apărut un alt prunc cu o cupă iar altul mi-a aşezat la picioare un ambalaj artistic conţinând ,,daruri dulci” dăruite drept ,,antidot la  toate amărăciunile pe care vi le-am provocat de-a lungul timpului”!

• Cum să nu-i ierţi? Cum să nu-i iubeşti? Cum să uiţi că ai fost copil?

A durat puţin până m-am dezmeticit, apoi le-am dat drumul să meargă să se schimbe de strai şi să meargă la masă. Era deja seară. Noi, ,,părinţii adoptivi” ai  trupei am mai avut un pic de treabă pentru că aşa cum vă povesteam la începutul poveştii, Fabian Voaideş şi mătuşa lui, Mihaela Lomoră au vrut, neapărat, să cântăm împreună „Leliţă Săftiţă”, melodie din repertoriul lui Anton Pann, drept surpriză pentru tulgheşeni.  – Hai s-o facem şi pe asta, ne-am zis. –  Să vedem cum sună acompaniat de dobă cu strune, fluier şi vioară acest cântec vechi, într-o formulă ad-hoc, cu spectatorii care, aşteptau în faţa scenei fiind pregătiţi să ne ,,taxeze” ori să ne aplaude…

Ne-am riscat şi-o ieşit neaşteptat de fain! După ce-am căpătat un rând de  aplauze, am dăruit,  lui Fabian şi Mihaelei Lomoră însemnele festivalului aşa cum le-am dăruit tuturor participanţilor în acea zi. I-am medaliat, le-am înmânat diplomele şi trofeul, iar Fabian era foarte fericit că pleacă din România, din ţara bunicilor, cu tricolorul la gât.

De acum am predat ştafeta D-lui. Primar  să prezinte în continuare invitaţii în festival: Iustina Lăbonţiu (Rugină)-proaspăt absolventă a ;colii Populare de artă, sub îndrumarea D-lui Ioan Dordoi, Angela Rusu şi Don Nero.

În ziua următoare, ştafeta a fost predată mai departe prezentatorilor spectacolului zilei, Magicianul Cristianis şi Larisa Judele. Pe scenă au urcat şi a doua zi, artiştii tulgheşeni: Iustina Lăbonţiu,  Mihaela Lomoră care a prezentat muzică populară şi uşoară alături de nepotul ei Fabian care ne-a încântat cu  Hora Stacatoşi ,,Haiduceasca”, apoi a urcat Formaţia de dans modern Ave Dance, foarte talentata Ana-Binca Gârlă.  De notat:  tulgheşenii au evoluat, cu toţii,  live! Spectatorii tulgheşeni s-au simţit mândri de talentaţii lor copii,  bucurându-se apoi, din plin, de toţi artiştii care au evoluat pe scenă.
A fost spectacol pentru toate gusturile iar sărbătoarea s-a încheiat cu un amplu foc de artificii după miezul nopţii.

În concluzie pot spune că am avut o ediţie a festivalului Roata Stelelor frumoasă, cu vreme bună, care a decurs fără pauze prezentând o gamă variată de jocuri şi melodii de muzică populară atât din folclorul naţional cât şi din folclorul local. Doina cântată excepţional, la rece, de Radu Cozariz a lăsat publicul mut de uimire. Radu abia a împlinit 14 ani. A doua zi a fost la fel de frumoasă şi binecuvântată de Dumnezeu cu vreme bună.

Între cei care au pus umărul pentru ca, dublul eveniment, să iasă perfect sunt: Primăria şi Consiliul Local Tulgheş, Asociaţia Culturală ,,PLAIURI TULGHEŞENE”,  care a organizat şi a coordonat desfăşurarea festivalului,  a asigurat prezentator- în persoana subsemnatei,  a pregătit formaţia locală ,,Plaiuri Tulgheşene”  etc.; SVSU Tulgheş (băieţii  de la Serviciul pentru situaţii de urgenţă) – au amenajat perimetrul bazei sportive unde a avut loc evenimentul şi au vegheat, în cele două zile la bunul mers al lucrurilor  în strânsă colaborare cu echipajele le de jandarmi (pentru preîntâmpinarea evenimentelor nedorite); la sunet- care a fost impecabilul- Dl. Florin Blaga din Borsec- mulţumim!

Posturi media: Ardeal Tv – operator tv Florin Deac şi reporter voluntar Vasilica Deac. Mulţumim pentru prietenie şi răbdare!

Radio PRO Diaspora, moderator ,,Sabina Sabina” (pseudonim), care a fost delegată să semneze un proiect cultural cu cei de la conducerea UAT Tulgheş pentru anul viitor. Se pare că ansamblul „Plaiuri Tulgheşene” va fi parte în proiect.  Vom vedea la momentul potrivit dacă, ce şi cum.

Bucătar şef a fost Dl. Mihaly Farkas. Toţi cei 190 de artişti amatori, participanţi la festival,  au lăudat tocana dumitale de mistreţ. Mulţumim frumos de masă atât  bucătarului şef, cât şi celor care au procurat ingredientele! De asemenea, mulţumim  pentru tocana de oaie, de-a doua zi şi pentru balmoş, d-lui. Ghiţă Rugină- nimeni altul decât tatăl Iustinei Lăbonţiu (Rugină), cântăreaţa, de care povesteam mai sus. Mulţumim colectivului din Primăria Tulgheş care au ajutat latot ce-a fost nevoie! Aţi făcut mulţi kilometri cu zâmbetul pe buze! Mulţumim membrilor  Consiliului  Local care au fost prezenţi la treabă în cele două zile! Tot respectul!

Sponsorul principal: Grigoriu Service SRL –  a asigurat premiile pentru tombolă;

Înainte de toate, îţi mulţumim, Ţie Doamne că ne-ai ajutat şi de această dată şi ne-ai îngăduit să ne bucurăm împreună de reîntâlnirea cu cei reveniţi din toate părţile pământului să se adape cu „apă vie” din fântâna casei părinteşti!

,,Ţine-ne Părinte sfinte
şi ne dă tihnă şi minte
să putem merge’nainte
pe cărarea cărarea de lumină
pân’ la Tine în grădină!

Dă-ne Doamne gând sfinţit
tuturor ce-am împânzit,

din Apus la Răsărit,

ţări şi mări îndepărtate

simţind dorul ca pe-o moarte,

tot muncind pe-agoniseală,

sfârşindu-ne-n dor de ţară

şi de grai şi de părinţi şi de codri şi de sfinţi…

…de cărarea de sub coastă şi de zarea cea albastră,

care  nu-i aşa de clară, niciunde ca-’n, a ta, ţară! Amin!.

A simţit trăirea ,,reveniţilor acasă” de prin străini şi-şi cere iertare de v-a transmis-o cumva, prea puternic, reporterul de ocazie,

Lăcrămioara Pop, Tezaur Uman Viu protejat UNESCO

Tulgheş- Harghita- România,  29 spre 30 Iulie, 2024.

Articolul Tradiţie şi veselie la cea de-a XV-a ediţie a Festivalului Naţional de dans folcloric, pentru copii şi tineret, ROATA STELELOR Tulgheş-Harghita-România 27 Iulie 2024 apare prima dată în Ecoul muntilor.

Manifestarea a purtat titlul: Conferința Națională ,,Convergențe culturale istorice și religioase în spațiul identitar românesc. Sfântu Gheorghe, Covasna, Miercurea Ciuc, Tulgheș, Lunca Bradului Mureș, Târgu-Mureș, Bacău, Roman-Iași.

Organizatorii erau de mult ajunși la Cercul Militar, pregătind sălile pentru expozițiile ce urmau  a fi aranjate în după-amiaza zilei de miercuri 28 Februarie de către cei ce urmai să ajungă la eveniment, printre care ne numărăm și noi de la cele două asociații din județele Mureș și Harghita, respectiv:

– Asociația „La poale de Călimani” din localitatea Lunca Bradului și

– Asociația Culturală „Plaiuri Tulgheșene” din localitatea Tulgheș.

Cei de la asociația din Lunca Bradului, coordonată de Dna Rusalina Petruț, au adus foarte multe exponate de diverse facturi: carte, tablouri pictate pe pânză, tablouri cu poze vechi așa cum se găseau odinioară în casele noastre tradiționale țărănești, cărți;  pe acestea toate le-au așezat în sala mare a Cercului Militar, în câteva vitrine puse la dispoziție de către organizatori și pe pereți, tablourile, unde era deja amenajată logistica necesară expunerii,  organizatorii având pregătit, în prealabil, personal care să ajute la nevoie și cu ajutor uman. Le mulțumim pe această cale! De asemenea, au adus și o frumoasă colecție de straie populare de pe Valea Mureșului, care a făcut obiectul unei expoziții separate, amenajată în anticamera sălii de spectacole unde s-au ținut, în următoarea zi, lucrările conferinței propriu-zise. Toate exponatele venite din Lunca Bradului sunt parte din muzeul particular al Dnei Rusalina Petruț, care are amenajat, în locuința proprietate personală, un punct muzeal foarte interesant și valoros din punct de vedere patrimonial, având în vedere autenticul straielor naționale ce le-a agonisit, cu destulă trudă, alături de multe alte obiecte vechi ce erau folosite în vechime în gospodăriile românești din localitatea dânsei.

Împreună cu Rusalina Petruț, a fost prezentă la eveniment și fiica dânsei, Andreea Petruț, o tânără foarte talentată, cu o voce foarte frumoasă care cântă muzică populară și este, de asemenea,  talentată la scris literatură pentru copii, ea fiind  chiar „dăscăliță” ca profesie.

De la Tulgheș, am adus doar o mică parte din colecția particulară de cămăși naționale, respectiv patru cămăși femeiești și una bărbătească, datând din anii: 1876, 1901, 1946, 1947, cea bărbătească, din anul 1950, prezintă interes deoarece este din două piese, așa cum se poartă numai la noi la Tulgheș și Corbu, drept mărturie a vremurilor grele ce le-au trăit în perioada în care ne-a fost smuls Ardealul. Alături de straiul național am avut și o mică expoziție de mărțișoare confecționate manual de subsemnata, aduse anume pentru a fi dăruite vizitatorilor și, câteva exemplare din monografia cu imagini explicate „Tulgheș. Mărturii ale statorniciei românești” apărută în anul 2023 la Editura Eurocarpatica din Municipiul Sf. Gheorghe, scrisă tot de subsemnata.

Prima zi a trecut așadar amenajând expozițiile și stând de vorbă unii cu alții pentru că până am amenajat noi expozițiile au ajuns și ceilalți  invitați din țară și-apoi lasă până când se întâlnesc frații de dincoace și de dincolo de munți! Să vezi voie-bună cum numai la români se poate afla  în asemenea împrejurări! Spre seară, după ce ne-am consultat între noi dacă arată bine sau nu, ce-am lucrat, am revăzut programul pentru ziua următoare, am luat la cunoștință despre unele mici modificări, și ne-am cam dus la o bine-meritată odihnă.

Joi dimineața, la ora fixată, s-a dat startul lucrărilor care s-au desfășurat ,,ca la carte”  în sala de spectacole a Cercului Militar Iași cu intonarea Imnului de Stat în deschiderea programului.

Apoi, Dl. Col.(r) dr. Dan Prisecaru, Coordonatorul Muzeului  Militar „Ștefan cel Mare”, Filiala Moldova, Iași a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a deschis lucrările conferinței.

Aflând că,  între cei care vor fi prezenți la lucrările conferinței  va fi prezent și Dl. Prof. univ. dr. Nicolae Băciuț, Directorul Direcției pentru Cultură Culte și Patrimoniu a județului Mureș a adus și a dat citire  hotărârii  de Consiliu Local a Municipiului Iași, prin care se acordă ,,Titlul de Cetățean de Onoare” al Municipiului Iași, pentru  Dl. Nicolae Băciuț.  Odată cu înmânarea acestei hotărâri ziua a primit o notă de bună dispoziție și ne-a dat tuturor o stare de bine, lucrările desfășurându-se  după programul stabilit, în timpul cuvenit. Ceas! Ca-n armată! Nu-i mirare. Doar ținea frâiele un  militar!

Până în jurul orei 10.00 s-au transmis mesajele tuturor structurilor prezente în sală de către reprezentanții acestora: S.C. Boemia Iași, Academia Română Filiala Iași, Dieceza Romano-catolică Iași, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului; Mitropolia Moldovei și Bucovinei; Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei; Divizia 4 Infanterie ,,Gemina” Cluj Napoca și Secretariatul General al Guvernului.

Până la orele 11,30 s-au epuizat comunicările științifice care au fost foarte interesante și din care,  chiar ai avut de aflat și învățat lucruri! La acest segment au fost prezentate lucrări din partea următoarelor foruri civice și religioase: Centrul European de Studii Covasna-Harghita(CESCH) al Academiei Române, Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, Brigada 22 V.M. „Cireșoaia” Sf. Gheorghe/Brigada 61 Vânători de Munte Gr. Virgil Bădulescu” M. Ciuc, Asociația Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaș”, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului.

După acest capitol, Dl. Col.(r), Dan Prisecaru a predat „comanda” lucrărilor „soldatului întru cuvânt” domnului Nicolae Băciuț care,  ne-a ținut o oră de hipnoză poetică  din care cu greu ne-am smuls dar ne-am lăsat repede purtați pe ritmuri mureșene legănați de glasul cristalin al Andreei Petruț.

A venit apoi rândul celor de la firul ierbii – rapsozii Lăcrămioara și Ștefan Pop din Tulgheș, cu care, sper că le-a făcut plăcere participanților să călătorească, pe ritmuri populare din zona de N-E a județului Harghita, ritmuri când moderate, când foarte iuți ale sârbelor sau polcilor, când duioase ca glasul mamei și apoi din noi alerte și vesele, acompaniate cu instrumente tradiționale românești fluier  și dobă țărănească cu strune cum se cânta la jocul la șură, dar și mai modern,  cu saxofon; totul live.

În sală erau prezenți și partenerii media: Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naționale, Direcția Informare și Relații Publice, Radio România Iași, TVR Iași, Tele Moldova+.

După atâtea emoții, am făcut o poză de grup apoi am trecut la următoarea secțiune –  vizitarea expozițiilor și a Muzeului Militar Ștefan cel Mare, că tot eram în curtea lui! Apoi, după ce am luat masa, am vizitat, fiecare dintre noi ceea ce am dorit, dispersându-ne după preferințe pe grupuri.

Mureșenii și harghitenii am optat pentru vizitarea mănăstirii Hadâmbu; un loc deosebit de frumos pe care vi-l recomand cu căldură!  Mulțumim pentru transport și ghid d-nei Aurica Ichim, directorul Muzeului Municipal ,,Regina Maria” din Iași!

Luna lui „Mărțișor” ne-a găsit tot în Iași. Nu am plecat până nu am mai vizitat odată Muzeul Municipal „Regina Maria”. Trebuia neapărat să-l revedem, să ne bucurăm ochii sufletului de expoziția de pictură dar mai ales de noile achiziții  aduse să întregească ambientul, pentru a construi, în modul cel mai palpabil posibil,  perioade istorice ale Iașului.

Când intri în muzeul „Regina Maria” din Iași, ai impresia că ai trecut printr-un portal fermecat dincolo de timpul prezent putând să pipăi istoria cu mâna. Ar trebui ca orele de istorie din anii de gimnaziu, acolo unde există, să se desfășoare  în muzee. Părerea mea!

După ce am mulțumit extraordinarului ghid -Alex- ne-am luat la revedere de la D-na Director, Aurica Ichim  și ne-am pornit spre casă împreună, tulgheșenii și „fetele” din Lunca Bradului că tot eram într-un drum iar cum, până la Tulgheș, ni se deschide drumul spre Mănăstirea Neamțului, am mers să ne închinăm și la Sfântul fără nume, pe care pământul l-a ridicat din pământ chiar acolo în curtea mănăstirii, dar, mai ales la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din acest locaș de cult, care, pe spate, îl are pe Sf. Gheorghe.

Către seară, după ce am mai hălăduit și peste Pasul Creanga, că am mai avut oarece treburi dincolo de „deal”, am ajuns pe la casele noastre, oleacă obosiți, dar tare mulțumiți. Așa că nu-i rămâne bietului meu suflet, decât să zică, din darul lui Dumnezeu, o rugă de mulțumire după cum mi-o izvodit-o Cel-de-Sus:

Doamne-Ți Mulțam că ne-ajuți

Să trecem prin dalbii munți,

Să ne-aflăm frate cu frate

Dintr-o parte-n ceia parte!

Că munții nu-s de hotar.

Ci sunt candelă și har,

Ascunzâș la  vremuri grele

Cu cântec de păsărele.

Ne-ați dat hrană și-adăpost

Când, pe noi, urgii au fost…

Mulțumim, Doamne, frumos

Pentru toate câte-au fost!

Te rugăm ,,Măria-Ta”

Fă-ne buni cum Ți-am plăcea,

Să fim toți în turma Ta!

 Amin!

Tulgheș, 02.03.2024. Rapsod Popular,

                                    Tezaur Uman Viu protejat UNESCO,

                                                                        Lăcrămioara Pop

Articolul Cronică de eveniment cultural: „Iștea-s românași de-ai mei!” apare prima dată în Ecoul muntilor.