Tinerețea sa sportivă a trăit-o într-o epocă dură, în care cei fără prea multă carte, dar membri ai Partidului Comunist atoateconducător, ostașul-sportiv a avut multe de îndurat. O întâmplare, ce pare ciudată astăzi, a fost povestită chiar de Octavian Vintilă. Întors de la o competiție de nivel European care se desfășurase la Cracovia (Polonia), soldatul Vintilă este scos la raport de „comandantul V.”, așa cum l-a numit viitorul comentator sportiv. „- Ia zi, ce-ai băut tu acolo?” „- Cum să beau, tov. comandant, am fost tot timpul în concurs.” „- Nu face pe deșteptul cu mine, știu că ai băut dintr-o sticluță cu un lichid de culoare neagră.” „- Nu înțeleg nimic, tovarășe comandant, ce sticluță?” „- Ai băut dintr-o sticluță pe care scria Pepsi Cola. Te-a văzut cineva și mi-a raportat.” „- A, da, stați o clipă, da, e adevărat, am băut o sticluță de Pepsi după asaltul cu Pavlovski, sportivul polonez. Mi-a dat-o chiar el. Nu știam că e interzis.” „- Gugumane, nu știai că politic nu ai voie să bei băuturi occidentale. Știi tu că Pepsi Cola și Coca Cola, băuturi americane, sunt menite să îndobitocească sportivii, să-i moleșească. Să-mi spui repede ce gust are.” „Am șovăit puțin, mărturisește Octavian Vintilă, după care mi-am luat inima în dinți și am răspuns: – Are un gust foarte bun. E dulce și aromată.” „- În concurs ce-ai făcut?” „- Am pierdut cu polonezul, dacă aș fi câștigat eram pe primul loc.” „- Vezi, ce ți-am spus? Pepsi ăsta e ca Verdele de Paris, e otravă.”

În fine, dialogul, unul de un absurd absolut, e mai lung, șeful vrând să știe cum s-a comportat organismul sportivului după cosnumul sticluței. Soldatul a fost, finalmente, obligat să recunoască că i-a fost rău, că l-a durut burta, că a avut amețeli și chiar că a avut o reacție de suicid manifestată cu aruncarea pe geam (!). Totul în scris, pe larg chiar. Vă dați seama că Octavian Vintilă a trebuit să înflorească fel de fel de minciuni în raport, chiar dacă își avertizase șeful că el a avut camera la parter și că nu prea avea cum să se sinucidă aruncându-se pe fereastră.

Trei zile de carceră – efectuate minut cu minut – a fost pedeapsa mică. Cea mare urma. După ieșirea din detenție, unde, într-o încăpere de unu pe unu, în care nu putea sta decât în picioare, trebuia să reflecteze asupra vinei de a bea o sticluță de Pepsi, un coleg l-a avertizat că v-a fi dat afară din viața sportivă. A fost sfătuit să meargă la „nea Manole”, președintele mișcării sportive (funcție superioară), care îl putea scoate din toată dăndănaia asta.

După îndelungi frământări interioare – „cum să-i explic eu omului aceluia această situație absurdă, dacă nu mă crede și-mi va fi și mai rău?” – ostașul cere o audiență la mai marele „comandantului V”.

Nea Manole s-a dovedit a fi un om cu capul pe umeri și, după ce s-a minunat și el de întâmplare, îi dă soldatului o hârtie la mână cum că „sportivul Vintilă Octavian” nu poate fi scos din viața sportivă, document pe care trebuia să îl ducă șefului militar. Reacția acestuia? „- N-o să-ți meargă, ostaș! Vezi că iar te paște carcera. Ești scos din viața sportivă! Am zis!”

A fost nevoie, pentru ca totul să se încheie, ca „nea Manole” să-l cheme la el pe „comandantul V.”, pregătind și două sticluțe de Pepsi, scoase de la gheață. „- Ascultă, colonele, ai fost vreodată în America?” „- Nu, n-am ajuns.” „- Nu-i nimic, hai noroc!” Apoi: „- Ei, cum e băutura aceasta nouă?” Colonelul a dat să spună ceva, dar nea Manole l-a oprit, sunându-și secretara. „- Lenuțo, te rog, mai adu-ne două. Să știi, colonele, când am fost în Australia, cu olimpicii (Melbourne, 1956, n.r.), acum vreo șase ani, am băut sute de sticluțe de acestea.” Astfel s-a sfârșit chinul ostașului Octavian Vintilă, cel „corupt” de colegul de concurs să deguste din băuturile răcoritoare americane. „Pan Pavlovski, mai bine mi-a fi dat un kil de votcă!”, a fost unul dintre miile de gânduri care i-au străbutut mintea celui care a pătimit câteva zile, fiind perpelit ca pe jăratic de un politruc cu mintea îngustă.

Valentin ANDREI

Articolul Sportul, poveste veche SPADASINUL OCTAVIAN VINTILĂ, UN VINOVAT FĂRĂ VINĂ apare prima dată în Ecoul muntilor.