Viața m-a plimbat cu locuința în diverse locuri (cu serviciul soțului) și în final m-am stabilit în Broșteni (orășelul nostru), unde am reușit să ne facem un „rost”, cum se spune.

  La orice eveniment mergeam soțul meu îmi „aranja” măcar o cântare scurtă. Până într-o zi când el a reușit să mă înscrie la un concurs de muzică populară de mai mare anvergură, care se desfășura la Favorit TV „Rapsodia Românească”. De acolo a pornit și mai marea pasiune de a cânta, fiind apreciată de publicul larg. Ușor, ușor am reușit să găsesc colegi cu care să cânt la evenimente. Peste 10 ani am cântat în trupă după care, ca în orice formație, au intervenit „probleme” care ne-au despărțit. Actualmente cântăm doar eu și un coleg, desigur ajutați de alți instrumentiști pe care îi solicităm la eventuale evenimente mari.

Muzica e parte din mine și sigur că am transmis acest „virus” fiicei mele, Raluca, despre care deja știți. Sigur că la rândul meu, eu am moștenit glasul și darul de la mama mea. De-a lungul timpului, în paralel cu muzica, am găsit o altă pasiune care m-a „prins” foarte tare: trico-croșetatul și lucrurile hand-made. Am început ușor să fac lucruri care-mi dădeau o mare satisfacție. De asemenea, mergând cu domnișoara mea la înregistrări în studio, am început să-i scriu versuri la piesele proprii și așa, am devenit pentru un timp colaborator al unui domn profesor care scria linii melodice pentru artiști în devenire, iar eu le scriam versurile. Recunosc, mai scriu și acum la cerere. Doar să am linia melodică și găsesc tema potrivită vârstei, locului de proveniență al interpretului etc.

Pe lângă a fi soție, mamă, am reușit să fac și alte lucruri care să mă țină mereu „în priză”, să îmi aducă satisfacții, să mă facă cunoscută, să am prieteni etc.

Sunt recunoscătoare bunului Dumnezeu și familiei mele pentru toate. Dumnezeu m-a înzestrat, familia m-a susținut și prietenii m-au apreciat pentru ceea ce sunt și ce fac.

Un Mare Mulțumesc tuturor!

Articolul MARIANA ANTOCHE – AUTOBIOGRAFIE ROMANŢATĂ. DESPRE PASIUNI: MUZICĂ ŞI CROŞET apare prima dată în Ecoul muntilor.

Ștefan Linu s-a născut în orașul Bicaz, județul Neamț. Locul copilăriei sale a fost Grințieșul, o mică comună de munte, unde a urmat și cursurile Școlii Gimnaziale. După Seminarul de la Neamț și Cursurile Facultății de Teologie de la Iași, urmează o carieră în muzică și este absolvent al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iaşi, pornind o carieră strălucitoare încă din anii studenției sub îndrumarea prof. univ. dr. Cristina Simionescu Fântână. Astfel debutul ca solist vocal l-a avut loc pe scena Ateneului Național din Iași, în rolul Papageno din opera „Die Zauberflöte” de W.A. Mozart, iar începând cu 2012, activează în cadrul Operei Naționale din Iași, ca artist liric, făcându-se remarcat în diverse roluri solistice pe scenele Operei Naționale din Iași și București.

Ulterior, își desăvârșește tehnica vocală cu personalități remarcabile ale scenei și pedagogiei lirice europene și mondiale, precum legendara Grace Bumbry, Alfio Grasso sau Horiana Brănișteanu și devine angrenat în numeroase demersuri artistice în Budapesta, Rimini, Milano sau Salzburg.

În stagiunile recente, Ștefan Linu a fost invitat la 4 Arts Festival în Câmpina și a avut apariții în concerte și spectacole în locații de prestigiu precum Teatrul Van Westerhout din Mola di Bari, Casa Memorială Béla Bartók din Budapesta, Neue Akropolis Philosophers Center din Salzburg, și pe scene lirice de top ale României, precum Operele Naționale Române din Iași și București. Este colaborator al Filarmonicii din Luxemburg, iar din 2012 activează permanent ca artist liric al Operei Naționale Române din Iași, gestionând în același timp și propriile producții.

Cel mai recent proiect incheiat se numește Recital de Muzică Românească realizat în Sala Henri Coandă a Palatului Culturii din Iași în ziua de 24 Ianuarie cu prilejul zilei Unirii Principatelor Romane iar în luna Decembrie a anului 2023 a încheiat rezindeta artistica de o luna de zile în Oslo, Regatul Norvegiei cu proiectul Lied performances. In between intimacy and entertainment, proiect finanțat de Ministerul Culturii, prin programul RO-Cultura. Din cadrul rezidenței amintim despre recitalul susținut cu ocazia Zilei Naționale a României în Norvegia, desfășurat în două părți în ziua de 30 noiembrie – mai întâi la Gamle Raadhus Scene, iar mai apoi la Ambasada României din Oslo și în finala susținut un recital de colinde românești și norvegiene intitulat Norwegian and Romanian Christmas Tunes alături de pianista Grace Jee Eun Oh, în data de 13 decembrie 2023, la Ambasada României din Oslo.

După precedentul articol din revista „Catharsis” a ținut să evoce pe învăţătoarea sa, Elena Rusu, de care, pe lângă profesionalismul domniei sale, își amintește cu plăcere cum aceasta descoperea melodiile cântecelor ascunse în spatele unor forme, ca prin mister. Cu aceeași plăcere povestește de „întâlnirile grupului folk organizate de prof. Daniel Dieaconu în vatra satului și de drumețiile în vârful muntelui Ceahlău ori Cabana Dochia, care devenea un sanctuar al armoniei, atunci când vremea încăpățânată de afară îi aducea pe toți laolaltă, în căldura acordurilor și a sufletelor lor înflăcărate de pasiunea pentru muzică și natură. Erau adevărate ceremonii ale muzicii și prieteniei. Sub cerul senin sau în fața vremii aspre, acordurile calde ale chitarelor, scârțâitul ușii de lemn de la cabană, mirosul îmbietor al cetinei de brad și al ceaiului de mentă, al vinului fiert cu scorțișoară, ciocnitul paharelor, forfota oamenilor cufundați în poveşti și râsete sau lătratul răgușit al câinelui de afară sunt câteva imagini ale timpului care părea ca se oprește. Creatorii acestei feerii erau deopotrivă învățătorii Mihai Panțiru și Ilie Alexandru, dăruitori de cunoștințe și bucurii, care împleteau cu aventurile noastre competițiile pe bicicleta și dansurile populare, domnul Ilie când nu găsea negativ sau formație care să ne acompanieze fluiera fiecare nota în parte ore întregi. Doamna Loredana Zaharia descoperea și perfecționa talentul nostru în preajma serbărilor, iar în zilele cu zăpadă domnul Rașchitor ne deschidea ușile către lumea sporturilor de iarnă, a ski-ului fond și alpin”.

Următoarea apariție inedită a basului Ștefan Linu, pe lângă spectacolele de stagiune ale Operei din Iași, va fi în cadrul Festivalului Classix în Holul de onoare al Palatului Culturii din Iași cu o compoziție inedită a lui Mirsaeed Hosseiny Panah intitulată I wish I were water.

Privind cele două articole dedicate lui Ştefan Linu în anii trecuţi în revista „Catharsis”, constatăm anvergura realizărilor sale recente şi din ultimele discuţii avute cu domnia sa am aflat despre noi proiecte, speranţe, visuri, despre freamătul artistic al băiatului din Grinţieş care a plecat să cucerească lumea. Mult succes, Ştefan, noi promitem să urmărim faptele tale artistice, aşa cum am făcut-o şi până acum, şi ne vom bucura să le facem cunoscute grinţieşenilor tăi şi nu numai!

Daniel DIEACONU

Articolul Tineri de succes – fii de seamă ai munților Neamțului: ŞTEFAN LINU apare prima dată în Ecoul muntilor.

Cu  mic cu mare, sunt aşteptaţi localnicii, sătenii din comunele învecinate şi adepţii turismului festivalier pentru a lua parte la un program amplu şi bine pregătit.

Prezența Forumului Montan din România contribuie la creșterea vizibilității comunei Farcașa pentru un viitor prolific în ramura turistică, în dezvoltarea și susținerea ei.

Activitățile din cadrul festivalului sunt următoarele:

1. Conferința cu tema: „Valorificarea patrimoniului alimentar nemțean în contextul dezvoltării montane” va avea loc la „Grand Salon Orient” Frumosu, comuna Farcașa, Neamț, între orele 09.30 – 13.00;
2. Expoziția Deliciilor Culinare Montane– începând cu orele 13.00, în Spațiul expozițional agro-silvo-pastoral din satul Frumosu.

Sunt așteptați toți cei care doresc să-și promoveze produsele locale, meșteșugurile sau animalele.

În acest spațiu foarte frumos amenajat se vor degusta produse alimentare montane, atât din zona aceasta, cât și din localitățile învecinate, dar și produse din zona GAL „Ținutul Zimbrului”, din comunele Vânători-Neamț, Agapia, Ghindăoani, Bălțătești sau Crăcăoani. Ulterior, fermierii din zona noastră vor expune cele mai frumoase exemplare dintre animalele proprii: bovine, ovine, caprine, cabaline etc.

Programul în a doua parte a zilei va fi unul deosebit de antrenant, muzica bună, veselia și spiritul de bun gust şi măsură al munteanului vor fi la ele acasă.

Artiști cu mai mare sau mai mic renume vor urca pe scena :

-Viorica Macovei;

-Grigore Gherman;

-Ansamblul „Florile Ceahlăului”;

-Ansamblul „Izvoarele Borcutului”;

-Trupa „Bistr-Art”;

-Ansamblurile „Florile și Codrii Stânișoarei”;

– „Surorile Seserman” din Suceava;

– alți artiști locali.

Gustul și parfumul bucatelor, muzica bună și expoziția de animale, cu siguranță, vor fi pe placul tuturor. Trebuie numai să veniți în această locație deosebită pentru a vă convinge!

Roxana Gabor-Tănase

Articolul Festivalul „Tradiție și gastronomie Montană – Gastrofest II” – sat Frumosu, comuna Farcașa apare prima dată în Ecoul muntilor.

Aron Cerbu a fost „primul paznic al Adăpostului nr. 1 Dochia, construit şi prăbuşit în acelaşi an – 1908” (Cf. „Anuarul S.T.R.”, 1909, – Societatea de turism românesc, n.n.). Ciobanul Cerbu este amintit de G.T. Kirileanu, dar şi de Constantin Grinţieşeanu (posibil pseudonim), care aminteşte în 1909 în revista „Albina”, Bucureşti, de inaugurarea „deasupra pe muntele Ceahlău în ziua de 30.06.1908 a Adăpostului nr. 1 Dochia”, alcătuit din două încăperi, una pentru omul de serviciu (Cerbu), ce stă acolo până la 15 septembrie şi a doua pentru vizitatori. Pentru plata servitorului s-a fixat o taxă de 50 de bani de persoană ce se va adăposti ziua şi 1 leu pentru persoane ce se vor adăposti şi vor dormi o noapte la cabană, unde va găsi foc, pat şi serviciul necesar pentru preparatul mesei”. Este prima semnalizare a unei cabane turistice în Ceahlău şi, totodată, în Carpaţii Orientali. La 18.07.1908, adăpostul se prăbuşeşte datorită economiei de materiale a unui antreprenor care, dat în judecată şi găsit vinovat, nu a plătit nimic datorită sărăciei sale (şi atunci ca şi acum!).

Se încearcă o remediere a clădirii, iar S.S.M.G. Iaşi (Societatea de Sport, Muzică, Gimnastică) emite liste de subscripţii pentru o clădire din beton – antreprenor Carol Zane din Piatra-Neamţ. Muncitori şi cărăuşi, elevi şi studenţi ieşeni, localnici plătiţi sau voluntari. Lucrările încep în 1910 şi festivitatea de deschidere a cabanei are loc la 6.08.1914: acoperiş din beton, smoală pentru izolaţie, paratrăsnet, cercevele la ferestre şi oblonul metalic, o cameră mică pentru cabanier şi una cu priciuri pentru 30-40 persoane. Până în 1927, cabanierul Zaiţ Dumitru a fost ajutat de Ion Bulai, ambii din Grinţieş. Anii războiului au provocat stricăciuni, unele remediate între 1920 – 1927. Cabanierii aveau program de la 1 mai până pe 15 septembrie, cu prelungire voluntară dacă vremea permitea.

Viorel NICOLAU

Articolul Amintirile Muntelui Ceahlău apare prima dată în Ecoul muntilor.

Numeroşi cercetători, rupând bariera prejudecăţilor şi fixismului, au reluat lucruri uimitoare, descoperindu-le plantelor atribute şi capacităţi ce par desprinse dintr-un roman ştiinţifico-fantastic: adaptibilitatea la cele mai ostile medii, mobilitate, simţuri şi sensibilităţi de mare activitate, frizând paranormalul, şi care au condus la concluzia că acestea au şi o componentă spirituală, părând adevărate entităţi conştiente. Multitudinea unor astfel de fenomene, situate dincolo de bariera vizibilului, face obiectul unor căutări febrile şi subiectul multor cărţi şi diverselor publicaţii atractive, dar şi de mare interes ştiinţific.

Mihai BULAI

Articolul Preferinţe rafinate   apare prima dată în Ecoul muntilor.